Recomandările lunii martie 😊

Hello, hello 😊…am reușit să vă pregătim și articolul cu titlurile parcurse de noi în luna martie și care ne-au rămas la suflet, titluri ce vi le recomandăm cu dragă inimă și chiar ne-am bucura dacă ne-ați da de știre dacă le-ați parcurs deja sau daca se află în teancul vostru de TBR (pentru a ajunge la recenziile titlurilor este nevoie doar să dați clic pe titlu 😊). Acestea fiind spuse, titlurile de luna aceasta sunt de la editurile Epica, Litera, Niculescu, Bestseller, Rao, Art, Bookzone, Storia, Polirom, Trei, Leda Edge și Nemira:

“Toate acele locuri minunate” de Jennifer Niven – O emoţionantă poveste de dragoste despre o fată care învaţă să trăiască de la un băiat care vrea să moară. Theodore Finch e fascinat de moarte şi se gândeşte neîncetat la tot felul de modalităţi în care şi-ar putea pune capăt zilelor. Violet Markey trăieşte pentru viitor, numărând zilele rămase până la absolvire, când ar putea evada atât din micul ei oraş din Indiana, cât şi din suferinţa copleşitoare provocată de recenta moarte a surorii sale. Când Finch şi Violet se întâlnesc pe marginea clopotniţei de la şcoală, nu este foarte limpede cine pe cine salvează. Iar când devin parteneri într-un proiect de descoperire a „minunilor naturale” din statul lor, amândoi fac descoperiri mult mai importante: Finch poate fi el însuşi numai alături de Violet. Iar Violet numai alături de Finch poate uita de numărătoarea zilelor şi poate începe să le trăiască. Însă, în timp ce lumea lui Violet creşte, a lui Finch începe să scadă.

“Urgia și zorile” și “Trandafirul și hangerul” de Renne Ahdieh – duologia este o repovestire clasică, ce-i are ca personaje principale pe Șeherezada și califul Khalid, este o poveste fermecătoare, ce te poartă pe meleaguri necunoscute, îți răsfață privirea cu diverse pietre prețioase și bijuterii, veșminte dintre cele mai rafinate îți mângâie pielea, magia te învăluie fără să îți dai seama, iar nopțile îți dezvăluie secrete de mult ascunse, dar și o iubire pe cale să crească tot mai puternică.

“Pământ american” de Jeanine Cummins – prezintă povestea neștiută a numeroșilor imigranți, nevoiți să treacă granița Mexicului ilegal pentru a-și asigura siguranța, dar și liberatea în Statele Unite ale Americii, unii dintre imigranți plătind pentru libertate chiar cu propria viață. Riscurile pe care sunt nevoiți aceștia să și le asume, finanțele de care trebuie să dispună pentru a-și asigura o călăuză care să-i conducă spre libertate, fuga nebună pentru a nu fii prinși de la migra, protecția pe care și-o creează în jurul lor pentru a fi în siguranță, dar și lupta cu neîncrederea în cei din jur, sunt doar câteva dintre piedicile cu care se întâlnește un imigrant în călătoria sa spre libertate.

Vânătorii de zmeie” de Khalid Hosseinni – este dureros de profundă, te atinge până în măduva oaselor și te roade cum nici nu ai idee, povestea din spatele paginilor este tristă și nedreaptă, care pe lângă trădări, acte de violență extremă și lașitate, este încărcată de speranță și are o frumusețe aparte, te zdrobește, dar te și întregește, puțin câte puțin și-ți demonstrează că orice act de cruzime nu rămâne nepedepsit, trebuie să înveți să te ierți pe tine însuți, dar și că merită să trăiești cu speranța-n suflet, că va fii mai bine într-un final…

“Singura amintire a Florei Banks” de Emily Barr – Flora Banks suferă de amnezie anterogradă şi îi este destul de greu să reţină informaţii pe termen lung. Memoria i se resetează chiar şi de câteva ori pe zi, la intervale de ore, şi doar cu ajutorul noţilelor de pe braţele sale reuşeşte să se comporte cât de cât normal şi să ştie ce se întâmplă cu ea într-un anumit moment. Însă, un singur sărut îi schimbă total viaţa, întrucât acest sărut este singura amintire ce nu i se şterge din minte, este prezentă ca şi cum s-ar fi întâmplat exact în acel moment. Ce poate fi mai frumos decât un prim sărut memorabil, ce-ţi rămâne imprimat în inimă şi-n gând? Dar ce faci când băiatul este nevoit să plece? Rămâi doar cu amintirea acelui sărut sau porneşti pe urmele lui? Reprezintă el „tratamentul” potrivit pentru ca memoria Florei să revină la normal?

“Slam. Din dragoste pentru Layken” de Colleen Hoover – La doar șase luni după decesul neașteptat al tatălui său, Layken este nevoită să se mute, împreună cu fratele și mama sa într-un alt oraș, la celălalt capăt al țării. Se pare că este singura căreia nu-i priește schimbarea, întrucât fratele său, Kel, în vârstă de doar nouă ani, se simte ca acasă din prima zi și deja leagă prietenii. Acomodarea sa dă semne că s-ar putea transforma în ceva plăcut atunci când face cunoștință cu băiatul din vecini, Will, în vârstă de 21 de ani, mhmhmh…o bombonică de băiat din toate punctele de vedere. Toate bune și frumoase, dar doare pentru o perioadă scurtă de timp, când cei doi sunt puși în fața unei situații ce le dă viața complet peste cap și sunt nevoiți să-și stăpânească sentimentele. Mda, după ce a fost obligată să se mute din orașul natal și relația imposibilă cu băiatul din vecini, ai putea să spui că ”noul început” al lui Layken nu este unul chiar plăcut…

“Verity” de Colleen Hoover – Verity Crawford este o autoare de success, seria sa de romane de suspans a fost foarte bine primită de public, însă în urma unui nefericit accident de mașină, rămâne imobilizată la pat, într-o stare vegetală, și nu-și poate duce la bun sfârșit seria. Soțul ei, Jeremy Crawford, se gândește să-i vină în ajutor și să caute un coautor pentru a încheia seria. Și cine poate fi mai potrivit decât un scriitor debutant? Lowen este perfecta pentru această poziție, mai ales că întâmpină și probleme financiare. Pe lângă propunerea de a continua seria de romane, primește și oferta de a folosi spațiul propriu al autoarei, pentru a o înțelege mai bine, pentru a se familiariza cu modul de scriere, dar și în speranța că va găsi schițe creionate în birou pentru a avea un punct de pornire, un mic imbold. Mult râvnitele schițe se pare că sunt de negăsit, în schimb, dă peste un manuscris autobiografic al lui Verity, ce cuprinde dezvăluiri șocante din viața acesteia, dar și adevărul ce a stat la baza dezbinării familiei Crawford. O dată cu descoperirea acestui manuscris, Lowen se vede pusă în fața unei situații extrem de incomode și riscante, învadându-i intimitatea autoarei și cele mai întuncate gânduri, însă în funcție de ce allege să facă în continuare, depinde cum se va schimba viața sa…

“Cum sa furi o inimă cu un sărut” de L.J. Shen – Francesca Rossi era fiica conducătorului Organizației mafiote din Chicago și i-a fost promisă lui Angelo Bandini, moștenitorul uneia dintre cele mai influente familii mafiote din Chicago. A primit o educație pe măsură, la un internat din Elveția, educație necesară pentru a deveni o soție așa cum se cere în lumea mafioților, era frumoasă, prezentabilă, știa să întrețină orice conversație, dar în interiorul ei se ducea o luptă continuă cu dorința nestăvilită de a avea parte de primul sărut de la iubitul ei din copilărie căruia avea să-i dăruiască mai mult decât un simplu sărut. Planurile ei sunt spulberate în seara balului, când ceea ce a fost scris, s-a adeverit, dar nu cum se aștepta…primul sărut i-a fost furat de un senatorul Wolfe Keaton, un bărbat impunător și arogant, ce s-a dovedit a fi dușmanul de moarte al tatălui ei, sărutul fiind doar o mică pregătire pentru dușul rece ce avea să-l primească din partea tatălui ei: căsătoria forțată cu Wolfe. De aici începe adevărata distracție…

”Băiatul cu pijamale în dungi”  de John Boyne – Pentru Bruno, un băiețel în vârstă de nouă ani, Holocaustul și ”problema evreiască” nu înseamnă nimic și nici nu are habar ce atrocități se petrec dincolo de sârma ghimpată a lagărului pe care îl conduce tatăl său. Tot ce știe este că se plictisește groaznic. Asta, până în ziua în care îl cunoaște pe Shmuel, un băiețel trist, condamnat să poarte, asemenea altor mii de oameni, niște ciudate pijamale în dungi. O poveste cutremurătoare despre prietenie, în care cele două personaje principale vor trece de la dulcea ignoranță a copilăriei la maturizare înainte de vreme.

“Cu pretul vietii – o poveste despre curaj si supravietuire la Auschwitz” de Max Eisen – prezintă viața lui Max înainte de Auschwitz, în lagărul de concentrare, dar și după eliberarea din lagăr, lupta sa pentru a supraviețui cât a stat în acel mediu infect, cu gândul că poate este ultima zi acolo, dar și lupta purtată pentru a fi acceptat în societate după ce s-a eliberat din lagăr. A întâlnit oameni cruzi, lipsiți de sentimente, dar și oameni inimoși, ce i-au întins o mână și l-au ajutat, ceea ce pentru el a contat enorm și i-a ridicat moralul. Chiar dacă a trăit un episod traumatizant, a rămas uman, nu a devenit răzbunător, a încercat să facă bine, s-a autoeducat și a împărtășit experiența sa cea dureroasă cu ceilalți, și-a făcut povestea cunoscută. 

”Regatul spinilor și al trandafirilor” de Sarah J. Maas – Feyre a crescut într-o lume în care magia există doar în legende. Dar dacă această lume ar fi reală şi, mai mult decât atât, ar ameninţa să arunce lumea muritorilor într-un război întunecat? Mânată de promisiunea de a-şi apăra familia, făcută mamei ei, Feyre va afla că în lumea zânelor totul este posibil, chiar şi să te îndrăgosteşi de un Mare Lord al spiriduşilor. O ameninţare pluteşte, însă, asupra acestui tărâm magic, iar Feyre este singura care poate salva de la pieire regatul zânelor şi lumea oamenilor.

“Tronul de Clestar” de Sarah J. Maas – cu o copilărie distrusă și o adolescență încărcată de crime, Celaena este cea mai bună și temută asasină din breaslă, însă a făcut cea mai mare greșeală posibilă: s-a lăsat prinsă, și acum, la vârsta de doar 18 ani, își ispășește pedeapsa în minele de sare din Endovier. Condamnarea ei poate lua sfârșit atunci când Căpitanul Gărzilor, Chaol Westfall, un tânăr în vârstă de doar 22 ani, îi propune un sacrificiu în schimbul libertății sale, libertate pe care o poate câștiga dacă va ieși învingătoare într-o competiție până la moarte, alături de alți asasini și hoți ai țării, devenind Campionul Regelui. Celaena a fost alegerea prințului moștenitor și-l va reprezenta în această luptă sângeroasă pentru putere, însă dacă va avea pierde sau va câștiga, va trebui să descoperiți voi. Își va obține libertatea mult visată sau nu?

“Sapte ani in Tibet” de Heinrich Harrer – Cunoscut alpinist, austriacul Heinrich Harrer este invitat în 1939 să participe la o expediție germană de identificare a unei noi căi de acces pe muntele Nanga Parbat din India. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial îi împiedică însă pe membrii expediției să se întoarcă în Europa. Transferați dintr-un lagăr în altul, ei plănuiesc să evadeze și să meargă în Tibet. Dintre toți, doar Heinrich Harrer și prietenul sau Peter Aufschnaiter reușesc, după o călătorie lungă și epuizantă, să ajungă în Lhasa, capitala Tibetului, „orașul interzis” în care nici un european nu fusese primit până atunci. În cei șapte ani petrecuți în Tibet, au învățat limba și au fost definitiv cuceriți de această țară și de locuitorii ei. Heinrich Harrer a devenit chiar prietenul și învățătorul lui Dalai Lama, pe care l-a însotit în India atunci când Tibetul a fost invadat de China. Fascinantele povești despre evadările din lagar și traversarea plină de peripeții a masivului Himalaya, despre viața de zi cu zi în Lhasa și despre oamenii pe care i-a cunoscut se regăsesc în cartea sa, care a devenit încă de la apariție un bestseller, fiind tradusă în peste cincizeci de limbi.

Seria ”Făpturile văzduhului” de Holly Black – Jude avea șapte ani când părinții ei au fost uciși iar ea și cele două surori ale ei au fost răpite și duse să trăiască în înșelătoarea Înaltă Curte a Tărâmului zânelor. Au trecut zece ani și acum Jude își dorește mai mult decât orice să-și găsească locul aici, în ciuda condiției sale de muritoare. Însă multe dintre zâne detestă oamenii. Mai ales Prințul Cardan, fiul cel mai mic și mai nemilos al Înaltului Rege. Ca să-și câștige locul la Curte, Jude este nevoită să-l sfideze și să suporte consecințele.

“Taine si povesti la feminin” de Maria Cristiana Tudose – este cartea ce trebuie să o descopere fiecare femeie, întrucât are foarte multe de învățat din ea, printre care cum să facă deosebirea dintre iubirea falsă și cea adevărată, să nu permiți nimănui să-ți doboare valorile, cele influențate de familie și care te-au format, să nu uiti niciodată de unde ai plecat și să apreciezi ceea ce ai, mai ales ceea ce ține de familie și suflet, să nu devii superficial și să ai încredere în tine mult mai mult, pentru ca doar de tine depinde viitorul tău și nu de altcineva, cum să scapi de o relație toxică și multe altele. Dacă ați citit “Eu sunt femeie” și v-a plăcut, “Taine și povești la feminin” vă va ajunge la suflet cu siguranță.

“Rămâi cu mine” de Ayọ̀bámi Adébáyọ̀ – este un roman sensibil, ce surprinde greutăţile cuplului, dar şi lupta tăcută cu reproşurile celor din jur. Într-o societate în care femeia trebuie să nască cât mai mulţi copii, bărbatul are dreptul de a-şi lua câte soţii doreşte, cu cât mai multe are, cu atât moştenitorii sunt mai mulţi, Yejide şi Akin aleg să fie doar ei şi nu acceptă „intruşi” (până la un moment dat…). Este foarte greu să faci faţă presiunilor, să nu cedezi când povara este prea greu de purtat, dar mai ales să ai curajul să lupţi pentru ceea ce e al tău. Atât Yejide, cât şi Akin duc o luptă interioară foarte grea, şi deşi se iubesc foarte mult, ajung în punctul în care nu se mai înţeleg unul pe celălalt, lucrurile se schimbă între ei. Yelide trăieşte în lumea ei o perioadă, Akin ia decizii pripite, ce ajunge apoi să le regrete cumplit, toate acestea demonstrând cât de fragilă este căsnicia atunci când se pierde încrederea şi susţinerea reciprocă nu mai pare a fi soluţia. Au reușit să treacă peste multe încercări, au făcut sacrificii pentru relaţia lor, dar s-au văzut şi eforturile depuse pentru a deveni părinte şi cât de greu este să fi mamă.

„Splendida cetate a celor o mie de sori” de Khalid Hosseini – este un roman profund, dureros şi captivant, care ne prezintă destinele crâncene a două femei din Afganistanul aflat sub ocupaţia sovietică şi apoi sub regimul taliban. Deşi sunt puţin familiarizată cu evenimentele înfiorătoare care au marcat această ţară, tot am simţit o durere de nedescris atunci când citeam despre alţi morţi, alte nedreptăţi, alte orori…Este o carte cu un puternic impact emoţional, dar o recomand din tot sufletul, căci istoria Afganistanului este prea puţin cunoscută de către noi. Finalul cărţii este unul plin de speranţă, însă după tot ce am citit, nu am putut decât să-i mulţumesc lui Dumnezeu că m-am născut în România şi că sunt privilegiată în ceea ce priveşte drepturile pe care le avem şi egalitatea dintre femei şi bărbaţi.

”Și munții au ecou” de Khalid Hosseini – este un roman complex, cu o structură total diferită de tot ce am citit până acum, urmărind poveștile unei întregi generații și făcând salturi, atât dintr-o țară în alta, cât și din prezent în trecut și viceversa. Un roman despre legăturile de familie, dragoste, pierdere, trădare, sacrificii supreme, loialitate, curaj, alegeri și consecințele acestora, regret, dar și despre a doua șansă, speranță și regăsire. Un roman format dintr-o multitudine de povești menite să zguduie din temelii sufletul cititorului.

”Războiul nu are chip de femeie” de Svetlana Aleksievici – Al Doilea Război Mondial nu va ajunge niciodată să-şi dezvăluie întreaga grozăvie. În spatele faptelor de arme, al atrocităţilor şi al crimelor monstruoase comise împotriva civililor se ascunde o altă realitate. Aceea a miilor de femei sovietice trimise pe front împotriva inamicului nazist. Autoarea şi-a dedicat şapte ani din viaţă colectării mărturiilor unor femei care, multe dintre ele, la momentul acela erau abia ieşite din copilărie. După primele sentimente de euforie, asistăm la o schimbare radicală de ton, pe măsură ce ajungem la încercarea fatală a luptei, însoţită de partea sa de întrebări şi de suferinţă. Abandonând tăcerea în care şi-au găsit refugiul, aceste femei îndrăznesc, în sfârşit, să prezinte războiul aşa cum l-au trăit. 

”Ultimii martori” de Svetlana Aleksievici – Dintre toate scrierile autoarei, “Ultimii martori” este cea mai sfâşietoare. Căci ce poate fi mai cumplit decât copilăria în timp de război, mai tragic decât inocenţa supusă violenţei şi anihilării? Personajele acestei cărţi, băieţi şi fete, aveau, în perioada celui de al Doilea Război Mondial – conflictul poate cel mai inuman din istorie –, între trei şi doisprezece ani, dar rănile căpătate atunci le sângerează până în ziua de azi. Şi totuşi, în pofida suferinţelor descrise, textul dobândeşte o extraordinară forţă evocatoare pentru că reuşeşte să reconstituie poezia inerentă vârstei copilăriei. Tulburător prin încărcătura sa de adevăr şi răvă­şitor sufleteşte, ‘Ultimii martori’ ne schimbă perspectiva asupra istoriei, a războiului, a copilăriei şi a vieţii.

“Acolo unde cântă racii” de Delia Owen – Kya Clark locuia în mlaștină cu familia sa, până nu de mult, când mămica a ales să-i părăsească și să nu mai privească în urmă. La scurt timp, au plecat alți trei membri ai familiei, ea rămânând cu tăticu’ și cu Jodie, fratele ei. Însă nici Jodie nu a mai stat mult alături de ei și a ales să părăsească mlaștina pentru a-și face un rost în viață. Astfel, Kya a rămas cu tăticu’, un părinte alcoolic, ce-și pierdea majoritatea timpului la jocurile de noroc. Fetița s-a văzut nevoită să se descurce singură, încercând să facă totul bine pentru a fi băgată în seamă de tăticu’, de a-i face pe plac acestuia, să fie bine, sperând că dacă se comportă cuviincios, mămica se va întoarce. Nu s-a întors însă, iar într-o zi și tăticu’ a plecat…La o vârstă fragedă, Kya a fost părăsită de familie și uitată în mlaștină.  Dar chiar și așa, copilă fiind, a reușit să se descurce pentru a se întreține, să-și asigure cele necesare pentru a supraviețui și a făcut o treabă excepțională…mlaștina era casa ei, pescărușii îi erau cei mai apropiați prieteni, uneori și confidenți. Devenind adolescentă, Kya a început să simtă nevoia unei apropieri, atâta izolare și singurătate nu este sănătoasă, iar o singură alegere îi transformă viața complet și îi face cunoștință cu neprevăzutul…

“The Priory of the Orange Tree” de Samantha Shannon – Regina Sabran the Ninth face parte din Casa Berethnet, care a domnit peste Inys vreme de 100 de ani. Este necăsătorită, însă va fi nevoită să dea naștere unei fiice pentru a-și proteja poporul și de a opti întoarcerea dușmanului, The Nameless One. Această sarcină este foarte greu de dus la îndeplinire și are parte de multe obstacole, având în vedere că nu a luat în calcul, niciodată, opțiunea de a avea un soț, iar fără această căsătorie, poziția sa pe tron este amenințată. Ead Duryan, pe numele său adevărat Eazad du Zala uq-Nara, este un mag din Sud și discipol al Mănăstirii Portocalului, trimisă la curtea reginei Sabran pentru a o proteja pe Înălțimea Sa, însă fără a-și divulga adevărata identitate. Este constrânsă să trăiască în minciună vreme de aproape un deceniu, misiune foarte dificilă, ținând cont de credințele și formarea sa. Tane este o orfană din Vest ce s-a pregătit toată viața sa pentru a deveni călăreț de dragon și nu se vede făcând altceva, însă visul ei se poate realiza sau nărui în funcție de alegerile pe care le face. Care este legătura între cele trei femei, cum se vor împleti drumurile reginei, a magului, dar și al orfanei visătoare rămâne să descoperiți voi…

“Gustul păcatului” de Sierra Simone – Sean Bell este unul dintre frații lui Tyler, protagonistul din ”Confesiunea unui preot”, un bărbat înzestrat atât din punct de vedere fizic, cât și financiar. Este chipeș, știe cum să își impună prezența, să profite de atuurile sale, dar și cum să pătrundă între picioarele femeilor, să ajungă unde tânjește. Chiar și așa, nu a simțit niciodată fiorii iubirii adevărate. Zburând din floare-n floare, și-a luat doar ce a avut nevoie pe moment și nu s-a mai uitat în urmă, iar la cei 36 de ani ai săi, are un ”dosar” voluminous. Zenny este o tânără postulată, pe cale să depună jurămintele pentru a deveni călugăriță și să-și dedice întreaga viață lui Dumnezeu. Nu poate spune că până acum, la vârsta de 21 de ani, a gustat viața așa cum trebuie, având în vedere că este atât de tânără. Ce au cei doi în comun, un păcătos, om fără credință în Dumnezeu, și o viitoare călugăriță?

”Ghidul unui călugăr pentru a fi fericit” de Gelong Thubten – Ești față-n față cu o carte motivațională, propriul tău ghid practic de meditație și mindfulness, un ghid accesibil și ușor de înțeles. Într-un secol atât de agitat în care omenirea traversează o stare continuă de neliniște, căutarea fericirii pare fără sfârșit. Viața ne consumă pe interior și ne pune piedici ostile, iar o soluție în acest sens este să adaugi în biblioteca ta o carte de dezvoltare personală și motivațională care nu te va lăsa indiferent.

”Când înflorește liliacul” de Martha Hall Kelly – Destinele a 3 femei ajung să se împletească într-un mod tulburător. Caroline Ferriday lucrează ca voluntară în New York la consulatul francez, ajutând o mulțime de copii orfani si de oameni care au de suferit în urma războiului. Kasia Kuzmerick, o tânără din Polonia, vrea doar să se bucure de adolescență, de iubire și de prietenie, însă Hitler ajunge aici, iar orice pas greșit o poate costa viața, astfel, ea ajunge în Germania la lagărul pentru femei Ravensbruck. Herta Oberheuser, unul dintre puținii doctori femei din Germania, suferă cumplit din cauză că nu își poate exercita profesia, însă un anunț de angajare ca medic guvernamental pare să fie exact ceea ce căuta, dar ea ajunge să lucreze în lagărul Ravensbruck, unde constată că sarcina ei este să ucidă și să facă experimente pe prizoniere, nicidecum să salveze vieți.

”Pe pamânt suntem stralucitori doar o clipă” de Ocean Vuong – E o carte dură, chiar brutală aș putea spune, extrem de dureroasă, chiar dacă au fost și momente în care am zâmbit. Dacă nu aș fi știut dinainte că Ocean Voung e poet, tot mi-aș fi dat seama prin felul în care scrie. Se vede că îi place să jongleze cu metafore, iar frazele lui sunt atât de vii și însuflețite, încât fiecare cuvânt te atinge într-un fel sau altul. M-a captivat, m-a fascinat, m-a intrigat, m-a secat de energie, devoram cuvintele cu o foame pe care nu am mai simțit-o de ceva vreme. Structura cărții, ca o scrisoare a naratorului pentru mama sa care nu știe să citească, mi s-a părut extrem de interesantă.

“Casa strâmbă” de Agatha Christie – Pentru un observator întâmplător, familia Leonides părea cât se poate de fericită și unită. Cu toate acestea, odată cu asasinarea lui Aristide Leonides, șeful familiei, legăturile dintre membrii supraviețuitori se dovedesc la fel de șubrede ca uriașul conac în care locuiesc. În urma crimei, atmosfera claustrofobică a casei sporește suspiciunile fiecărei rude, până când aparența de familie iubitoare este spulberată de tristețe, suferință și secrete bine ascunse..

”Micuțele doamne” de Louisa May Alcoot – În America secolului al XIX-lea, băieţoasa Jo, frumoasa Meg, timida Beth şi Amy cea romantică trebuie să se îngrijească de întreaga casă în vreme ce tatăl lor este plecat la război. În acelaşi timp, luptă să fie mai bune şi să devină, din fetiţe, adevărate micuţe doamne. Oricât de dificile ar fi aceste lucruri, surorile March sunt sprijinite de înţeleapta lor mamă şi legate de o dragoste de nezdruncinat.

”Anonima de miercuri” de Rodica Ojog – Brașoveanu – după ce a fost amnistiată, Melania Lupu și-a reluat viața obișnuită, cu toate tabieturile ei, în garsoniera din strada Toamnei. Iar de când l-a recuperat și pe Mirciulică, găzduit provizoriu de niște prieteni, bătrâna a avut sentimentul că viața e într-adevar frumoasă. Gata să înfrunte viitorul, Melania nu are ranchiuna unui fost deținut, ci dimpotrivă, consideră anul petrecut în „pensiunea aceea drăgălașă“ interesant și instructiv. Dar nu trece mult și, cum-necum, o nouă anchetă face ca ea și maiorul Cristescu să se intersecteze din nou, spre disperarea lui.

”Moştenitoarea focului” de Sarah J. Maas (recenzie)

  • Titlul original: ”Heir of Fire”
  • Autor: Sarah J. Maas
  • Editura: RAO
  • Data publicării: 2016
  • Număr pagini: 656
  • Traducere de Ofelia Al-Gareeb

”Celaena Sardothien şi-a negat harul magic vreme de zece ani. Acum, singura ei dorinţă este să răzbune moartea prietenei ei Nehemia, iar regele din Adarlan este principalul vinovat. Pentru a-şi duce la îndeplinire planul, Celaena, moştenitoarea de foc a unui regat distrus, va călători în Wendlyn, un ţinut îndepărtat în care magia încă mai dăinuieşte. Va reuşi oare temuta asasină să îşi accepte moştenirea nemuritoare, învingându-şi teama de necunoscut? Până unde va fi ea dispusă să meargă pentru a-şi îndeplini promisiunea făcută Nehemiei?”

De această dată am însoțit-o pe Celaena în Wendlyn, unde este trimisă pentru a îndeplini o nouă misiune, însă socoteala de acasă nu se prea potrivește cu cea din târg, se pare… După ce a jurat să răzbune moartea prieteniei sale Nehemia, popasul în Wendlyn o pune la grea încercare, mai ales că pe acest tărâm magia este încă prezentă, iar darul pe care-l posedă își face simțită prezența. Negarea sau acceptarea acestui dar îi pune multe piedici, întrucât l-a negat vreme îndelungată, iar o dată cu trezirea lui la viață au renăscut și amintirile de mult ferecate în uitare, ce au provocat durere și încă provoacă…

Dacă primele două volume ale seriei mi s-au părut intense, ei bine, cel de-al treilea volum le-a depășit cu mult și cum ziceam în încheierea recenziei de la volumul doi, o găsiți aici, ”Mostenitoarea focului” m-a lovit în plin. Deși l-am parcurs în două zile, aș fi vrut într-una singură la cât de greu mi-a fost să las cartea din mână, însă a fost bine și așa. Am parcurs pe nerăsuflate paginile, m-am pierdut, efectiv, în ele, m-am rupt de realitatea mea așa cum de mult nu m-am mai rupt. Am savurat fiecare rând citit, am râs, am plâns, mda, sunt emotivă și-mi era dificil să-mi păstrez lacrimile, mai ales când și-a făcut apariția Rowan (nu vă dau detalii, rămâne să aflați voi care e treaba cu el…), m-am încărcat de nervi când apărea în peisaj Regele Adarlanului, Doamne, că nu l-am putut înghiți deloc încă de la primul volum, așa l-as fi sugrumat, să scot din el și ultima fărâmă de aer (de la Celaena mi se trag apucările astea criminale), însă el nu a fost singurul pe care l-aș fi exterminate, au mai fost și alții. M-am reîntâlnit cu o parte din personajele vechi, ce mi-au fost dragi, am făcut cunoștință cu unele noi, de care iar am prins drag, dar am și suferit când am descoperit ce soartă au avut, greutățile ce le-au încercat, acesta fiind doar începutul.

Acțiunea volumul a fost extrem de alertă, nu am avut loc de respire, ce să spun de plictiseală, fiecare pagină m-a purtat tot mai departe în călătoria Celaenei, fie în prezent, fie în trecut. Au ieșit la suprafață alte secrete, unele mai dureroase decât celelalte, s-au vindecat cicatrici, s-au acceptat temeri și s-au îmbrățișat dureri, s-au format alianșe noi și s-au destrămat cele vechi, s-au arătat adeăvații prietenii, dar și susținători, iar Celaena m-a surprins foarte mult prin modul în care a evoluat. Pe lângă nelipsitele secrete, minciuni, trădări, brutalitate greu de descris, forțe întunecate ce amenință la fiecare pas, am avut parte și de prezența vrăjitoarelor, a temuților balauri, dar și ființe supranaturale ce dețin puteri menite să zguduie lumea.

”Moștenitoarea focului” este un fantasy exploziv și nu m-a dezamăgit nici măcar o clipă. Mi-au transpirat palmele parcugându-l, pielea de găină mi-a ținut companie în această luptă aprigă între lumină și întuneric, volumul a ridicat ștafeta foarte sus și-mi doresc ca în același ritm nebun să fie și volumul patru. Finalul acestuia m-a luat pe nepregătite și nici m-am conștientizat când am ajuns la ultima pagină, am mai căutat câteva, însă din păcate n-au mai fost…S-a încheiat în forță, deci următorul va începe în forță…

”Warcross” și ”Wildcard” de Marie Lu (recenzie)

  • Titluri originale: ”Warcross” și ”Wildcard”
  • Autor: MARIE LU
  • Data publicării: 2017, 2018
  • Editura: Corint
  • Colecție: Leda Edge
  • Număr Pagini: 368, 352
  • Traducere de Iulia Dromereschi

”Pentru milioanele de utilizatori care se loghează în fiecare zi, Warcross nu e un simplu joc, ci un mod de viață. Obsesia a început cu zece ani în urmă, iar fanii s-au întins acum pe întregul mapamond. Unii se grăbesc să scape de realitate, iar alții speră să facă profit. Zbătându-se să supraviețuiască, tânăra hackeriță Emika Chen lucrează ca vânător de recompense, urmărind jucători care pariază ilegal pe Warcross. Dar competiția este nemiloasă, iar supraviețuirea, deloc ușoară. Ca să facă rapid rost de bani, Emika își asumă un risc și intră ilegal în jocul de deschidere al Campionatului Internațional de Warcross, însă alunecă accidental în plină acțiune și se transformă peste noapte în subiect de senzație. Convinsă că va fi arestată, Emika este șocată când, în schimb, primește un apel de la misteriosul creator al jocului, tânărul miliardar Hideo Tanaka. Oferta este de nerefuzat: el are nevoie de un spion în turneul de anul acesta, pentru a descoperi originea unei probleme de securitate, și dorește ca Emika să preia acest rol. Cât ai clipi, tânăra e transportată la Tokio și aruncată într-o lume a faimei și bogăției, la care îndrăznise numai să viseze. Curând, însă, investigațiile sale dezvăluie un complot sinistru, cu urmări grave pentru întregul imperiu Warcross. În acest thriller SF, autoarea Marie Lu creează o lume captivantă, fermecătoare, în care să alegi în cine să ai încredere poate fi cel mai periculos pariu dintre toate.”

Am ochit duologia anul trecut la Bookfest și mi-am amintit că foarte multe conturi o recomandau, lumea creată de Marie Lu era cu totul explozivă și astfel, curiozitatea mea o dată stârnită, trebuia satisfăcută. Zis și făcut, luat duologie și citit după un an și câteva luni, că deh, așa-mi place mie, să citesc cărțile după ceva timp de când le iau… Prima mea întâlnire cu Marie Lu a fost prin intermediul lui ”Batman”, carte ce mi-a plăcut, având în vedere că sunt total pe lângă în ceea ce privește eroii de benzi desenate și universurile DC și Marvel (mai multe detalii găsiți în recenzia postată aici, dacă sunteți curioși 🙂 ).

În această lume captivantă a Warcross-ului, am descoperit-o pe Emika Chen, o hackeriță în vârstă de 18 ani, ce lucrează ca și vânător de recompense, urmărește jucătorii ce pariază ilegal pe Warcross, joc ce a luat ființă în urmă cu 10 ani și nu este doar un simplu joc, ci un mod de viață. Venitul ca și vânător nu este unul satisfăcător și nici constant, concurența este foarte mare, iar viața la New York nu este deloc ușoară, așa că este nevoită să găsească soluții pentru a se întreține și de a supraviețui. În urma unor evenimente din trecutul său, Emika are interdicție în a se apropia de calculatoare, însă această restricție nu o oprește să pătrundă în jocul de deschidere al Campionatului Internațional de Warcross, tentația este prea mare, și deși a pătruns ilegal, dintr-un mic accident, prezența sa se face simțită în jos și astfel, peste noapte, viața ei se întoarce cu susul în jos. Așteptând să fie ridicată de poliție pentru ceea ce tocmai a făcut, este suprinsă când primește un apel de la nimeni altul decât Hideo Tanaka, creatorul jocului Warcross, ce-i propune o ofertă greu de refuzat. Ce turnură va lua viața Emikăi după ce ajunge la Tokio și acceptă oferta de muncă propusă de Hideo, eh…rămâne să aflați voi, veți avea parte de o aventură pe cinste…

Atât de ușor m-am pierdut în această duologie, deși nu am nicio treabă cu ceea ce ține de virtual, lumea creată de Marie Lu a reușit să mă captiveze, mai ales când ai un personaj ca Emika ce-ți prezintă povestea sa, o poveste ce ascunde un trecut trist, încărcat de greutăți, care încearcă pe cât posibil să supraviețuiască. Am empatizat foarte mult cu ea și mi-a fost imposibil să nu o îndrăgesc chiar de la prima pagină, este amuzantă, inteligentă dar și nechibzuită, belele trag la ea ca la magnet, iar să-i aflu povestea a fost o reală încântare. A fost pusă în fața unor decizii ce i-au dat de furcă, au determinat-o să riște pentru ceea ce a crezut că este corect și ce trebuie făcut, chiar dacă asta înseamnă să-și pună viața în pericol. Ce mi s-a părut super tare în Warcross era capacitatea de a-ți crește nivelul caracterului chiar și cu ajutorul celor mai uzuale activități și totodată, nimic ieșit din comun, precum mâncatul sau udatul plantelor, însă cu cât activitățile tale erau mai complexe, cu atât caracterul îți creștea mai repede…cum să nu-ți placă să evadezi într-o asemenea lume, să te deconectezi de realitate și să-ți lași necazurile deoparte, chiar și pentru câteva clipe? Odată pătruns în această lume a Warcross-ului, cu greu reușești să te desprinzi și ajungi să ingori tot ce te înconjoară și să trăiești, efectiv, jocul…deconectare totală…

Duologia te poartă într-o lume nouă, dominată atât de lumină, cât și de întuneric, unde adrenalina este la ea acasă, te determină că parcurgi capitolele pe nerăsuflate, dar totodată te lovește cu numeroase răsturnări de situație, mintea îți este solicitată la capacitate maximă, iar camarazii nu știi dacă-ți sunt aliați sau dușmani…”Warcross” a avut o acțiune antrenantă, nu am avut când să iau pauză, l-am parcurs pe nerăsuflate, iar ”Wildcard” a fost, de-a dreptul, exploziv, lucrurile deja luaseră amploare și acțiunea era mult mai intensă, nu s-a lăsat mai prejos decât primul volum al duologiei. Nu am citit duologia, ci am trăit-o, am luat parte la acțiune, am fost alături de personaje și am dat tot ce a fost mai bun din mine pentru a ieși învingătoare :). ”Warcross” și ”Wildcard” nu sunt doar cărți despre joc și tehnologie, sunt și despre curaj, iubire, lupta cu proprii demoni, protejarea celor mai prețioase amintirii (acestea pot fi folosite chiar și împotriva ta pentru a te doborî), demnitate, dar și despre cât de subțire este firul dintre bine și rău, cât de repede se poate transforma o intenție bună în ceva cu totul malefic, ce pune în pericol viața ta, dar și a celor din jur.

Numele blogului în titluri de cărți 😊

Văzusem în urmă cu ceva timp un articol pe un blog, spre rușinea mea nu mai țin minte numele blogului unde am văzut articolul respectiv, în care numele blogului era redat cu ajutorul titlurilor de cărți și tot am pornit cu gândul să fac și eu un articol de genul, ca un fel de provocare. Având în vedere că am suficiente cărți necitite, am avut de unde alege, iar titlurile ce formează numele blogului vor fi și cărțile din TBR-ul lunii mai (o parte din ele pentru că prevăd că n-am să mă țin complet de listă…), mai am și alte ispite prin etajera cu cărți necitite. Acestea fiind spuse, titlurile de mai jos sunt fericitele ”câștigătoare” ale lunii mai 😊 (îmi cer scuze față de celelalte, dar promit că ajung și la ele cândva…):

B – ”Bibliotecara de la Auschwitz” de Antonio G. Iturbe – Romanul redă întâmplările din viaţa Ditei, o copilă de 14 ani, care, în blocul 31 de la Auschwitz, a luat în grijă cele câteva cărţi interzise, folosite ca manuale de un grup de adulţi, “profesori” ai copiilor deportaţi. Blocul 31 era o mică oază de linişte în interiorul lagărului de concentrare, întrucât aici Fredy Hirsch, un prizonier, a căpătat permisiunea să creeze un spaţiu rezervat copiilor, pe care acesta l-a transformat în şcoală. Biblioteca Ditei este cea mai mică din istorie: opt cărţi, însă una dintre cele mai valoroase, întrucât ea îşi riscă viaţa pentru a-i ajuta pe ceilalţi ca, prin lectură, să poată evada din dura realitate. Cititorul află, puţin câte puţin, nu numai povestea Ditei, ci şi pe aceea a celorlalţi supraveghetori şi profesori din blocul 31. Va descoperi Rezistenţa şi va înţelege cum acţiona aceasta şi, inevitabil, se va confrunta cu doctorul Moarte (Josef Mengele), care trece adesea prin blocul 31, în căutare de noi victime pentru experienţele sale macabre, dintre care unele sunt descrise, în detaliu, în carte.

O – ”O veșnicie și o zi” de Jill Shalvis – Grace nu și-a închipuit niciodată că va veni momentul în care să o ia de la zero. Nu și-a imaginat că va pierde totul și va ajunge în micuțul oraș Lucky Harbor, asumându-și, printre alte slujbe mărunte, sarcina de a scoate la plimbare câinele doctorului Josh Scott. Însă, în ziua în care bona angajată de acesta nu mai apare pentru a se ocupa de băiețelul lui în vârstă de cinci ani, Grace ajunge să fie cea care îi poarta de grijă copilului cât tatăl lui este la serviciu – și nu doar atât, dar Grace se și mută în căsuța de oaspeți a chipeșului doctor. Cu atâția oameni depinzând de el, Josh nu are timp pentru nimic altceva decât muncă și familie – până când apare Grace în viața lui. Această blondă isteață și fermecătoare îi dă, pe negândite, lumea peste cap, arătându-i ce înseamnă cu adevărat altruismul. Josh și Grace nu știu dacă relația lor poate dura – sau dacă ei chiar vor ca aceasta să fie altceva decât o distracție. Dar într-un orășel precum Lucky Harbor, nu este nevoie decât de o zi aparte pentru a începe o poveste de dragoste care să dureze o viață…

O – ”O propunere îndrăzneață” de Sandra Brown – Hailey Ashton, director al Departamentului de relații cu clienții în parcul de distracții Serendipity, este dedicată trup și suflet muncii sale provocatoare.  Mai mult, situațiile neprevăzute care apar zilnic și pe care le rezolvă cu o mână de fier o țin departe de prieteni și de o viață socială palpitantă. Deși Hailey întoarce privirile multor bărbați, nu se consideră o femeie atrăgătoare, iar găsirea dragostei rămâne doar un vis neîmplinit. Însă lucrurile încep să se schimbe în ziua în care o urgență minoră într-o zi aglomerată la Serendipity o aduce față în față cu Tyler Scott, proprietarul companiei la care lucrează. Tyler Scott a urmărit și a condus din umbră afacerile familiei, fără ca angajații să-l cunoască. Dar într-o zi se hotărăște să-ți facă apariția în parcul de distracții ca un simplu vizitator. Un mic accident îi da planurile peste cap și astfel ajunge să o cunoască pe cea care se ocupă de relațiile cu clienții. Impresionat de frumusețea tinerei sale angajate, Tyler nu își ascunde deloc intenția de a o seduce. Însă frumoasa Hailey nu este tocmai ușor de cucerit, iar Tyler trebuie să apeleze la toate armele seducției pentru a o face să-și depășească nesiguranța și temerile care i-au marcat atât de profund adolescența. 

K – ”Kyra” de Carol Gilligan – Kyra, arhitectă și profesoară la o facultate din Boston, lucrează la un proiect pentru construcția unui nou tip de oraș, o nouă Cartagina, pe o insulă din largul coastei statului Massachusetts. Andreas, un dirijor ungur, întruchipează figura lui Enea, cu Kyra în rolul Didonei. Și el are un proiect personal: să monteze opere într-o formulă inedită. Ea a fugit din Ciprul cuprins de război civil, el – din Ungaria răvășita de persecuția comunistă. Amândoi știu ce înseamnă suferința și pierderea unei persoane dragi. Deși niciunul nu e pregătit emoțional, se îndrăgostesc, uitând de orice riscuri. Când Andreas o părăsește, distrugând relația abia înfiripată, Kyra nu poate accepta acest fapt, iar tensiunea psihică o aduce în pragul nebuniei. Ghidată de Greta, psihoterapeuta ei, pornește în căutarea răspunsurilor. Împreuna exploreaza tema iubirii care construiește și a pierderii care deconstruiește, încercând să le reconcilieze. O carte care urmărește îndeaproape relațiile dintre femei (Kyra și sora ei, Anna, sau Kyra și Greta) și, mai ales, pune sub semnul întrebării raportul tradițional dintre femei și barbati atunci când vine vorba despre dragoste.

W – ”Warcross” de Marie Lu – Pentru milioanele de utilizatori care se loghează în fiecare zi, Warcross nu e un simplu joc, ci un mod de viață. Obsesia a început cu zece ani în urmă, iar fanii s-au întins acum pe întregul mapamond. Unii se grăbesc să scape de realitate, iar alții speră să facă profit. Zbătându-se să supraviețuiască, tânăra hackeriță Emika Chen lucrează ca vânător de recompense, urmărind jucători care pariază ilegal pe Warcross. Dar competiția este nemiloasă, iar supraviețuirea, deloc ușoară. Ca să facă rapid rost de bani, Emika își asumă un risc și intră ilegal în jocul de deschidere al Campionatului Internațional de Warcross, însă alunecă accidental în plină acțiune și se transformă peste noapte în subiect de senzație. Convinsă că va fi arestată, Emika este șocată când, în schimb, primește un apel de la misteriosul creator al jocului, tânărul miliardar Hideo Tanaka. Oferta este de nerefuzat: el are nevoie de un spion în turneul de anul acesta, pentru a descoperi originea unei probleme de securitate, și dorește ca Emika să preia acest rol. Cât ai clipi, tânăra e transportată la Tokio și aruncată într-o lume a faimei și bogăției, la care îndrăznise numai să viseze. Curând, însă, investigațiile sale dezvăluie un complot sinistru, cu urmări grave pentru întregul imperiu Warcross. În acest thriller SF, autoarea Marie Lu creează o lume captivantă, fermecătoare, în care să alegi în cine să ai încredere poate fi cel mai periculos pariu dintre toate.

O – ”Obsesia” de Nora Roberts – Naomi Bowes și-a pierdut inocența în noaptea în care și-a urmărit tatăl în pădure. Eliberând-o pe tânăra ținută captivă de acesta, Naomi, la nici doisprezece ani, a dezvăluit crimele oribile ale tatălui ei. Dar păcatele lui Thomas David Bowes o urmăresc, chiar și atunci când e la un pas de fericire. Devenită fotograf de succes și trăind sub numele de Naomi Carson, ea a găsit un loc pe care să-l transforme în căminul mult visat – o casă veche, ce necesită reparații, aflată la mii de kilometri distanță de tot ceea ce a cunoscut vreodată. Naomi își dorește o existență solitară, dar locuitorii din Sunrise Cove se dovedesc a fi foarte prietenoși și reușesc să-și croiască drum către inima ei – mai cu seamă chipeșul Xander Keaton. Naomi simte că nu mai poate rămâne în izolarea ei și știe că relațiile oferite de noua sa viata sunt ceea ce a râvnit în taină dintotdeauna. Acum trebuie să își înfrunte trecutul teribil care i-a marcat toată viața – și obsesia care îi pune în pericol viitorul…

R – ”Refugiul” de Nora Roberts – După ce suferă o dramă teribilă care o lasă traumatizată fizic și psihic timp de luni întregi, Reece Gilmore încearcă încet-încet să-și readucă viața pe făgaș normal. Lăsând în urmă trecutul și Bostonul natal, Reece călătorește fără țintă prin țară, fără să zăbovească prea mult într-un loc. Însă micul orășel Angel’s Fist pare să fie diferit, căci peisajele superbe, oamenii pe care ajunge să-i cunoască și mai ales Brody – scriitorul încăpățânat, enervant, sexy și misterios – o fac sp creadă că poate a găsit un loc pe care să-l numească acasă. Dar șansa la liniște și normalitate este amenințatî în momentul în care Reece este singura martoră la o crima, dar în urma căreia poliția nu găsește nici cadavrul, nici vreo dovadă a atrocității. În ciuda faptului că Reece este convinsă de ce a văzut, restul lumii pare să puna totul pe seama unei imaginații prea bogate și a psihicului ei fragil. Avându-l doar pe Brody alături, Reece trebuie să lupte din răsputeri nu numai pentru a nu-l lăsa pe ucigas să scape nepedepsit, ci și să-și apere dreptul la dragoste si fericire.

M – ”Misterioasa afacere de la Styles” de Agatha Christie – Atunci când bogata și despotica Emily Inglethorp este descoperită moartă, într-o cameră cu toate ușile închise, nu lipsesc nici suspecții, nici dovezile otrăvirii cu stricnină. Poate că ucigașul e mult mai tânărul soț și proaspătul beneficiar al celui mai nou testament al doamnei Inglethorp, cu atât mai mult cu cât, în mod straniu, acesta nu se străduiește prea mult să se disculpe, ba chiar pare că ar vrea să fie adus cât mai curând în fața judecătorului. Sau poate unul dintre fiii vitregi ai acesteia ori Cynthia, protejata bătrânei. Poirot, genialul detectiv belgian refugiat în Anglia din cauza Primului Război Mondial, este adus de prietenul său Hastings să dea o mână de ajutor la elucidarea crimei.

S – ”Scrisori către îngeri” de Florina Sanda Cojocaru

I – ”Iubirea care a rupt lumea în două” de Emily Henry – Ultima vară a lui Natalie înainte să plece la facultate se dovedește a fi foarte ciudată.Când se pomenește cu ușa propriei case vopsită în roșu în loc de verde sau când se trezește pe un deal înconjurată de bizoni, în loc să fie în clădirea școlii, Natalie își dă seama că ceva nu e în ordine. Apoi mai sunt și vizitele nocturne ale entității pe care o numește Bunica. Ceea ce complică totul este apariția unui băiat misterios care face ca timpul să stea în loc: nu mai există nimic în afară de Beau și Natalie.

N – ”Nunta” de Nicholas Sparks – Încă de la început, Sparks şi-a dorit să scrie o continuare a poveştii de dragoste din Jurnalul unei iubiri şi, în cele din urmă, a realizat-o în Nunta. De această dată, intriga se concentrează asupra eforturilor lui Wilson Lewis de a recâştiga afecţiunea soţiei sale după 30 de ani de mariaj. Apropiata căsătorie a fiicei lui îl obligă să realizeze că, de-a lungul anilor, a permis timpului, obişnuinţei şi incapacităţii proprii de a-şi exprima sentimentele să sape între el şi Jane o adevărată prăpastie. Luând ca exemplu impresionanta poveste de dragoste a socrilor săi, Allie şi Noah Calhoun, Wilson se lupta să găsească încă o dată drumul spre inima femeii adorate. Povestea lui Sparks e credibilă, romantică, dar fără a cădea într-un sentimentalism dulceag, iar sfârşitul este oarecum neaşteptat. Cititoarele vor da ultima pagina cu un oftat şi cu dorinţa ca măcar o fărâmă din acest Wilson sincer, prea-bun-să-fie-adevărat, să îi atingă şi pe partenerii lor de viaţă.

A – ”Adevărul și alte minciuni” de Sascha Arango – Unde se sfârșește adevărul și unde începe minciuna? Henry Hayden este admirat de toată lumea. Un celebru autor de bestselleruri. Un soț iubitor și devotat. Un vecin generos și atent. Dar Henry Hayden e numai o imagine, o mască. Trecutul său e un secret și cu atât mai mult metodele sale. Doar el și soția sa știu că de fapt ea este autoarea romanelor care l-au făcut faimos. Când amanta lui rămâne însărcinată, fațada pe care Henry și-a construit-o cu grijă e pe cale să se năruie. Iar într-o noapte ploioasă, în vârful unei stânci abrupte, soluția perfectă devine greșeala sa cea mai cumplită.

C – ”Caietul cu nume pierdute” de Sofia Lundberg – Doris, o bătrână de nouăzeci și șase de ani, locuiește singură în apartamentul ei din Stockholm. Are puțini vizitatori, dar convorbirile săptămânale pe Skype cu Jenny, nepoata ei din America, sunt un motiv de mare bucurie și îi amintesc de vremea tinereții. Când era copilă, Doris a primit de la tatăl ei o agendă, un caiet cu coperte roșii în care a trecut numele tuturor celor pe care i-a întâlnit și i-a iubit de-a lungul anilor. Răsfoind caietul și revăzând acele nume, ale unor oameni de mult dispăruți, Doris simte nevoia de a-și rememora trecutul. Va reuși ea oare ca, scriind despre experiențele ca servitoare în Suedia și model în Parisul anilor ’30, despre fuga în Manhattan în zorii celui de-al Doilea Război Mondial, să o ajute pe Jenny, marcată de o copilărie dificilă, să dezvăluie secretele familiei lor și să privească spre viitor? Și ce s-a întâmplat cu Allan, bărbatul pe care Doris l-a iubit întreaga viață?…

O – ”O scânteie de viață” de Jodi Picoult – Ziua călduroasă de toamnă începe ca oricare alta la Centru – o clinică în care găsesc ajutor la nevoie femeile din statul Mississippi, stat în care funcționează una dintre cele mai severe legislații în privința avortului. Apoi, spre sfârșitul dimineții, un bărbat disperat și îndurerat deschide focul, luându-i ostatici pe toți cei prezenți. Sosit la fața locului, Hugh McElroy, un negociator al poliției, încearcă să ia legătura cu bărbatul și află, cu groază, că fiica sa de cincisprezece ani, Wren, se află în clinică. Dar Wren nu este singură. Alături de ea se află o asistentă care își depășește propria panică pentru a salva viața unei femei rănite; un medic care își face meseria nu în ciuda credinței sale, ci datorită acesteia; o protestatară pro-viață, deghizată în pacientă, care se găsește în fața aceleiași furii pe care ea însăși a simțit-o cândva; o tânără care a venit să avorteze și bărbatul extrem de tulburat, care a jurat să-și facă auzită vocea. În acest roman captivant, nuanțat și bine documentat, Jodi Picoult abordează o temă complicată, reluând dezbaterea asupra opoziției dintre dreptul femeii de a alege și sacralitatea vieții, încă din momentul concepției. „Picoult la superlativ…Un roman oportun, echidistant și care va inspira cu siguranță dezbateri.

Z – ”Zăpezile care dor” de Florina Sanda Cojocaru

Y – ”Your perfect year” de Charlotte Lucas – For hyper-particular publishing heir Jonathan Grief, the day starts like any other—with a strict morning fitness regimen that’ll keep his divorced, easily irritated, cynical, forty-two-year-old self in absolutely flawless physical condition. But all it takes to put a crimp in his routine is one small annoyance. Someone has left a leather-bound day planner with the handwritten title Your Perfect Year in his spot on his mountain bike at his fitness course! Determined to discover its owner, Jonathan opens the calendar to find that someone known only as “H.” has filled it in with suggestions, tasks, and affirmative actions for each day. The more he devotes himself to locating the elusive H., the deeper Jonathan is drawn into someone else’s rich and generous narrative—and into an attitude adjustment he desperately needs. He may have ended up with a perfect year by accident, but it seems fate has set Jonathan on a path toward healing, feeling, and maybe even loving again…if only he can meet the stranger who’s changing his life one day at a time.

C – ”Crimă și pedeapsă” de F.M. Dostoievski – Etalon al romanului dostoievskian, Crimă şi pedeapsă nu are nevoie de vreo recomandare specială din partea criticului, el se recomandă singur ca o capodoperă a litera turii ruse şi universale, receptată ca atare pretutindeni, alături de Don Quijote, Hamlet, Faust, Roşu şi negru, Război şi pace, Madame Bovary… Prin problematica pe care o întruchipează, Raskolnikov a devenit arhetipul intelectualului înzestrat, protestatar ispitit de teoria supraomului, înstrăinat, în sensul modern al cuvântului, dar mai ales al celui care, săvârşind o crimă, îşi asumă, până la urmă, şi pedeapsa-ispăşire.

O – ”Orbi” de Petronela Rotar – Nu știu ce-nseamnă să nu vezi cu ochii, dar știu ce-nseamnă să-ți orbești inima, cu tot sângele ei, să-i dai peste gură instinctului care urlă „Nu!“, să-ți înveți mintea să-ți justifice drumul în jos. Această carte mi-a spart în față o oglindă și m-am văzut bucăți în toate cioburile ei. Pare ciudat, însă eram întreagă în fiecare ascuțitură. Pentru că totul omului cu sufletul orbit este un tot mai mic. Ca să te-ntorci la tine, că altă cale nu e, iubește-te-n fărâmă, deschide pleoapa ei, cum zice Petronela în cartea asta pulsândă, răvășitor de necesară. (Ana Barton)

R – ”Revelația” de Mary Jo Putney – Crescută de bunicii materni cu răceală și reținere și afectată de viața aventuroasă a mamei ei, Rainey Marlowe își promite să nu se lase niciodată rănită de un bărbat și este hotărâtă să fuga din calea dragostei. Căsătoria ei cu Kenzie vine ca o surpriză pentru amândoi, un gest nebunesc pe care îl fac într-un moment de prea mare entuziasm, dar ei reușesc să dezvolte o relație frumoasă… pana cand Kenzie are o escapadă peste care Rainey nu poate să treacă. Dorind să-și depăseasca statutul de actriță și să își vadă implinit visul de a regiza un film diferit de producțiile de la Hollywood și pentru a-și spori șansele de a atrage finanțatori, Rainey are nevoie de un actor de primă clasă care să interpreteze rolul principal masculin. Și cea mai potrivită persoană i se pare nimeni altul decât soțul ei, Kenzie Scott, cu care se află în plin proces de divorț. Îndrăgostit în continuare de soția lui, Kenzie acceptă rolul fără a citi scenariul. Dar după începerea filmărilor, el își dă seama că acesta va fi cel mai greu rol din viata lui ‒ și nu doar pentru că filmul este regizat de femeia pe care o iubește, ci pentru că drama personajului scoate la iveală o parte dureroasă din trecutul lui, pe care reușise să o țină adânc îngropată până atunci.

N – ”N-ai decât să mă citezi” de Aubrey Malone – Irlandezii se pricep la câteva lucruri importante. Știu să cânte, să scrie, să bea, să îndure frigul și să râdă. Printre dovezile acestei din urmă calități se numără și culegerea de panseuri N-ai decât să mă citezi. Autorul ei, Aubrey Malone, preia rețeta unui fachir al genului, Des MacHale, prezent la rândul lui cu trei titluri în colecția „Râsul lumii“. Malone sondează mai multe domenii – muzică, politică, sport, teatru și film, medicină, relații de cuplu, religie etc. – și întocmește o hartă a umorului din Insula de Smarald, cu principalele lui forme de relief: Noel Gallagher și George Bernard Shaw, Brendan Behan și Fran Casey, Dave Allen și George Carlin, Bob Geldof și Patrick Bergin, Denis Leary și Spike Milligan, George Best și Samuel Beckett, Colin Farrell și Ronnie Drew, Peter O’Toole și Maeve Binchey, Daniel Day-Lewis și Edna O’Brien. Veți deschide cartea la întâmplare și veți citi afirmații de genul „Alex Higgins bea doar dacă e singur sau cu cineva“ (Dennis Taylor) sau „Căsătoria e principala cauză a divorțurilor“ (Richard Harris). Iar apoi, firește, veți râde. Uneori în hohote.

E – ”Elsa” de Florina Sanda Cojocaru

R – ”Rutinalisme” de Bogdan Moldovan – Această carte reprezintă o analiza a celor mai des întâlnite situații din viața de zi cu zi, autorul presărând-o cu analogii amuzante și captivante, ce vor ține cititorul mereu în priză. Autorul cărtii ne promite o abordare diferită a modului de a ne petrece timpul, în special cel liber. Abordare care ne va accentua simțurile, ajungând să percepem viața altfel decât o fac majoritatea dintre noi care încă pun un preț prea mare fie pe aparențele false, fie pe gândurile negative. Dacă ești dispus să renunți la contemporana disperare de a fi fericit bazându-te pe anumite standarde, dacă vrei să devii imun la oamenii mediocri concentrați pe modele de viață intangibile sau pe ironii interfațate la adresa acestor standarde, dacă ești în căutare de soluții fiabile la problemele stăvilitoare de zi cu zi pentru care motivația pare că e tot mai diminuată, cu siguranță această carte este pentru TINE. 

Dacă ați citit vreunul din titlurile menționate și-mi puteți recomanda căreia să-i dau întâietate (oricum trebuie citite toate…) sau dacă v-a făcut vreunul cu ochiul, simțiți-vă liberi să-mi spuneți în comentarii 😊.

„O nuntă…cu bucluc” de Morgan Matson (recenzie)

  • Titlul origtinal: „Save the Date”
  • Autor: Morgan Matson
  • An apariţie: 2020
  • Editura: Epica
  • Număr pagini: 496
  • Traducere de Ofelia Al-Gareeb

“Charlie are șaptesprezece ani și este mezina familiei. Sora ei mai mare se căsătorește, așa că, în curând, toți cei cinci frați Grant vor fi acasă. Adolescenta abia așteaptă să-și vadă familia reunită sub același acoperiș, ca în vremurile bune, și să petreacă un ultim weekend în vechea lor casă, înainte ca aceasta să fie vândută. Deși fata e în ultimul an de liceu și a fost admisă la câteva universități, încă nu vrea să se gândească la faptul că trebuie să aleagă facultatea la care urmează să studieze.

Nu-și dorește decât ca în acest weekend important toate să meargă șnur. Însă Charlie nici nu bănuiește că o așteaptă un lung șir de surprize: organizatoarea de evenimente dispare în ajunul nunții, băiatul de care e îndrăgostită de ani buni reapare în peisaj, decorațiunile pentru nuntă sunt trimise, din greșeală, în altă parte. Iar haosul abia a început. În tot acest iureș, Charlie va descoperi lucruri noi și neașteptate despre familia ei, pe care credea că o știe foarte bine. Cea mai importantă lecție pe care o primește este că, dacă te încăpățânezi să rămâi în trecut, e posibil să ratezi o mulțime de lucruri minunate.”

De cum mi-au căzut ochii pe această carte mi-am spus că sigur este o carte extrem de amuzantă şi încărcată de peripeţii, poate chiar coşmarul oricărei mirese, care-şi doreşte ca ziua nunţii sale să fie perfectă, dar nu se întâmplă chiar aşa. „O nuntă…cu bucluc” a ajuns în biblioteca mea cu ajutorul Juliei de la @carticucoltişi a editurii Epica, cărora ţin să le mulţumesc pe această cale pentru oportunitatea de a descoperi acest roman.

Charlie este sora mai mică a lui Linnie şi una dintre domnişoarele de onoare ale acesteia, iar ca orice alt membru al familiei îşi doreşte ca nunta surorii sale să fie perfectă. Încearcă pe cât posibil să-şi asume unele sarcinii, să le mai uşureze munca celorlalte persoane, se implică trup şi suflet în acest eveniment, dar îşi doreşte să se bucure şi de prezenţa fraţilor săi la acest eveniment important, să depene amintiri şi să-şi amintească de năzdrăvăniile din copilărie. Însă ce faci când eşti prinsă într-o mulţime de surprize, care par să nu se mai sfârşească şi ameninţă nunta? Şi colac peste pupăză, eşti pusă în faţa unor alegeri de care depinde viitorul tău? Dacă vă doriţi să aflaţi cum şi dacă a făcut faţă Charlie neprevăzutului, nu vă rămâne decât să citiţi cartea, vă garantez o poveste plină de amuzament.

Parcurgând această carte, m-am regăsit foarte mult în personajul lui Charlie şi mi-a amintit de nunta fratelui meu de acum doi ani, agitaţia domnişoarei de onoare care este şi soră şi care-şi doreşte ca nunta să se desfăşoare cât mai armonios posibil. O nuntă este un moment de bucurie, dar nebunia ce stă în spatele acestui eveniment este greu de descris şi nu cred că a fost vreodată o nuntă perfectă, imposibil să nu fie măcar un mic incident care să dea ceva peste cap, este nelipsit (atât de optimistă sunt…). totodată, este şi un stres, frământări peste frământări, încerci să mulţumeşti pe toată lumea şi să fii zen în acelaşi timp, când se adună neamul se dezlănţuie haosul şi-ţi vine să-i fugăreşti pe toţi pentru un moment de linişte. „O nuntă…cu bucluc” a suprins şi a descris perfect un astfel de eveniment, chiar toate scenariile posibile, dar şi frumuseţea lui, iar lectura romanului a fost ca vizionarea unui film, un fel de comedie romantică, desfăşurat într-un weekend şi încărcat de neprevăzut. M-am distrat foarte tare alături de familia Grant, exact cum prevedeam, am avut mereu zâmbetul pe buze şi am simţit că am fost prezentă alături de personaje în carte, nu doar un cititor. M-am lăsat prinsă în nebunia familiei Grant şi a fost atât de bine, am fost puţin tristă când am ajuns la final, sincer…parcă aş fi vrut mai mult, nu-mi doream să mă despart de personaje.

„O nuntă…cu bucluc” este o carte distractivă, ce te destinde şi-ţi transmite că oricât de nefericită este o întâmplare, se poate remedia, poate nu chiar cum îţi doreşti, dar are rezolvare. Vorbeşte despre familie şi problemele întâmpinate atunci când familia este numeroasă, divergenţele între fraţi, alinaţele acestora, dar şi cât de strânsă este această legătură, indiferent de timpul care s-a scurs şi despre eforturile depuse pentru a păstra armonia în familie. Vorbeşte despre prezent şi trecut, iar câteodată, este bine să lăsăm trecutul să fie trecut şi să ne bucurâm la maxim de moment, prezentul este plin de neprevăzut şi este posibil să ratăm momente chiar importante. Dacă v-am stârnit măcar puţin curiozitatea, o găsiţi pe site-ul editurii aici.

”Cronicile Lunare” de Marissa Meyer (recenzie – serie completă)

Atât de multe am auzit de seria ”Cronicile Lunare”, că deja doar la ele mă gândeam de o vreme, iar cum anul trecut am citit ”Cinder” și am rămas captivată de lumea creată de Marissa Meyer (am scris despre primul volum pe blog aici), mi-am spus că ar fi cazul să-mi iau seria completă. Am primit seria, în engleză, în dar de la iubitul și fratele meu de ziua mea anul acesta și am fost extrem de încântată, nici nu-mi doream altceva, decât cărți…dă-mi o carte și mi-ai închis gura… Volumele deținute de mine sunt în felul următor: ”Cinder”, ”Scarlet”, ”Cress” și ”Winter” sunt de la editura Puffin Books (parte din editura Penguin), iar ”Fairest” (partea 3.5 din serie) și ”Stars Above” (o colecție de povestiri ce vă luminează în privința unor personaje) le am de la editura Square Fish. N-aș știi să vă spun dacă se găsesc în colecții sau toate la aceeași editură, eu le-am găsit așa, și deși diferă editura și mărimea volumelor, nu a contat, important pentru mine a fost să dețin seria completă și să mă pierd în poveste 😊.

Cum spuneam, am rămas captivată de lumea creată de Marissa, basmele reinventate m-au surprins într-un mod extrem de plăcut și le-am urmărit pe eroine cu sufletul la gură. Cinder, Scarlet, Cress și Winter alături de ai lor cavaleri Kai, Wolf, Throne și Jacin m-au purtat într-o călătorie încărcată de neprevăzut și au promis o aventură ce mă va ține cu sufletul la gură, iar Iko a fost cireașa de pe tort, a piperat pe ici, pe colo, acțiunea. Fiecare din ei a avut ceva aparte și totodată, ”stricat”, însă s-au completat atât de bine unii pe ceilalți, m-au lovit cu numeroase răsturnări de situație, secrete, minciuni, prefăcătorii și jocurile ale minții de mi-a fost greu să mai țin și pasul la un moment dat. Am citit cărțile pe nerăsuflate, sincer vă spun, cum finalizam un volum, cum îl începeam pe celălalt, iar când am ajuns la final, am fost extrem de tristă si-mi venea să reîncep seria. M-am îndrăgostit de fiecare personaj în parte, au avut multe calități, dar și defecte, acestea le-au adus un plus de valoare, iar cu fiecare volum s-au dezvoltat tot mai bine, iar calitățile le-au fost scoase în evidență și conturarea lor a devenit tot mai bună. Dacă în primul volum m-am lăsat vrăjită de Cinder și Kai, pe parcurs și-au făcut intrarea Scarlet și Wolf, după părerea mea, cel mai sălbatic cuplu posibil și am murit de dragul lor, cred că au fost preferații mei, mă topeam când apăreau în peisaj, urmați de Cress și Throne, dar și de Winter și Jacin. Fiecare cuplu în parte a avut parte de bucurii și necazuri, de multe ori au fost puși în fața riscului de a-și pune viața în pericol, tot încercam să-mi dau seama care e legătura între ei și cum li se vor intersecta drumurile, ce anume îi leagă, dar și când am descoperit, am dat peste o prietenie total neobișnuită și extrem de frumoasă. Așa ”defecți” cum erau ei, fiecare a pierdut pe cineva în viață, le-a fost răpit, mai exact, și erau vânați, dar au rămas uniți și au luptat cu toate forțele până la capăt.

Am râs alături de ei, am plâns, și chiar am plâns pe bune, am fost mereu în alertă și am luptat alături de ei, am pus suflet în fiecare poveste și cu fiecare volum am descoperit că sunt tot mai atașată de personaje și că sufăr alături de ele. Am avut parte de numeroase dialoguri încărcate de umor, sarcasm și ironie, ce m-au prins maxim și le-am savurat ca pe cel mai delicios desert, m-am delectat cu replicile tăioase dintre personaje, dar și cu mici dovezi de iubire și prietenie, cu valuri de emoții, dar și cu tsunamiuri de furie și frustrare. Levana, vrăjitoarea cea rea din acest cadru, nu a fost doar o vrăjitoare, a fost mult mai mult și nici nu știu care este cuvântul care o poate descrie cel mai bine, sincer…a fost o scorpie, o viperă, ce arunca venin la fiecare pas și manipula fără nicio problemă pe oricine, doar ca să-i iese mendrele. Am simțit eu că ceva e deraiat în mansarda ei și că ceva s-a întâmplat de a devenit cine a devenit și nu m-am înșelat, am fost luminată de volumul ”Fairest”, vai și ce volum…plin de cruzime și manipulări, de vieți distruse…toate nenoricirile au fost adunate și cumulate în acel volum… ”Winter” a fost volumul meu preferat dintre toate celelalte, mi-a dat să mă sature și mi-a făcut mintea vraiște, l-am devorat în două zile, un munte de carte…mi-a plăcut enorm pentru că au fost unite toate personajele și acțiunea a fost mult mai intensă, deși nici cu celelalte volume nu pot să spun că mi-e rușine….eu, una, m-am lăsat răpită de această lume și nu regret absolut deloc.

Modul în care a fost creată seria ”Cronicile Lunare” este absolut genială, părerea mea, autoarea duce basmul la un alt nivel, cum a reușit să împletească poveștile a patru eroine diferite, eroinele copilăriei noastre erau puternice, dar cele ale Marissei sunt și mult mai puternice, în ciuda tututor piedicilor își păstreză speranța și luptă cu toate forțele posibile și imposibile…seria este fenomenală și a devenit de departe una dintre favoritele mele, mă declar fana Marissei Meyer și abia aștept să-i descopăr și celelalte creații, sunt convinsă că nu voi fi deloc dezamăgită 😊. Nu știu dacă am reușit să vă conving măcar puțin să-i dați o șansă acestei serii, am fost mega entuziasmată de ea și nici cuvintele potrivite nu mi le găsesc, dar merită, sincer…veți descoperi o lume cu totul nouă, ce vă va fermeca de la prima până la ultima pagină, va crea dependență și nu veți reuși să lăsați cartea deoparte. Vă promite o aventură pe cinste și cred că nu veți regreta dacă vă alăturați lui Cinder, Kai, Scarlet, Wolf, Cress, Throne, Winter, Jasin și Iko.

”Amantele trecutului” de Alexandra Gheorghe (recenzie – serie completă)

  • Editura: Stylished Books
  • An publicație: 2017, 2018, 2019
  • Număr pagini: 272, 240, 192

”Şhhhh! Nu spune nimănui ce faci după ce închizi cartea…
Nu alegem când şi de cine ne îndrăgostim, iar când o facem, iubim cu mâinile, cu ochii, cu atingerile. Iubim animalic, sau tandru, rapid, sau pe nemâncate, iubim gât, gânduri, picioare, trăiri, sâni, vise.
Prin „Amantele Trecutului” Alexandra Gheorghe readuce în vogă erotismul dezbrăcat frumos. Cele două eroine ale cărţii: Katia, o „aproape” rusoaică şi Svetlana, o basarabeancă cu ochi verzi, vor fi legate pe viaţă de un secret întunecat, o crimă făcută în numele unei iubiri ieşite din tipar. O carte care nu ţine cont de reguli, care tratează infidelitatea doar ca pe o altă formă a iubirii, care nu pune graniţe şi nu se teme de judecăţi. Este o altfel de poveste de dragoste. În care personajele nu sunt un El şi o Ea, ci: Ei şi Ele. Nu este o carte pentru femei care caută iubiri siropoase, ci pentru cele care nu caută nimic, doar trăiesc şi simt.  O carte pentru noi, amantele trecutului şi soţiile prezentului.”

Am câștigat seria în urma unui concurs organizat de @literamare, pe Instagram, în colaborare cu editura Stylished Books și m-am bucurat tare mult, întrucât au fost primele cărți incluse în biblioteca mea de la această editură și sper să nu fie și ultimele… Seria ”Amantele trecutului” urmărește povestea înflăcărată a Svetlanei, o femeie  dornică de iubire, de descoperire, ce-și încalcă limitele pentru a atinge plăcerea maximă, și a Katiei, o scriitoare sigură pe ea în ceea ce-i privește sexualitatea, ce nu se teme să riște și să experimenteze absolut tot în materie de sex, drumul celor două împletindu-se încă de pe vremea când erau la facultate. De atunci au devenit prietene foarte bune și mereu au fost sincere una cu cealaltă, poate prea sincere, iar discuțiile lor au fost fără perdea. De-a lungul celor trei volume avem ocazia de a o descoperi pe Svetlana, poveștile din ”Amantele trecutului” și ”Amantele trecutului: Ultimii pași” sunt redate din perspectiva ei, iar cea din ”Amantele trecutului: Ultimul zbor” este redată atât din perspectiva ei, cât și a Katiei.

Povestea lor este una îndrăzneață și provocatoare, încărcată de scene erotice pasionale, ce-ți transmit fiori prin tot corpul vrei, nu vrei, explorează senzualitatea atât prin gesture, cât și prin cuvinte, imposibil să nu te treacă transpirațiile și să nu te înfierbinți. Relația lor a fost extrem de explozivă, un spectacol de foc de artificii neîntrerupt, dar și nebună. M-am lăsat prinsă în jocul lor și m-am destins alături de ele, au fost molipsitoare din toate punctele de vedere, s-au completat perfect, dar s-au și distrus puțin câte puțin una pe cealaltă. Au iubit fără limită, atât femei, cât și bărbați, s-au iubit una pe cealaltă din toată inima și cu o pasiune aprinsă, au învățat să trăiască momentul și să profite la maxim de el. Au suferit, au fost călcate în picioare, și-au găsit alinare în brațele greșite, dar s-au vindicate și singure. Au fost îngeri și demoni, iubite și amante, au fost femei puternice care șia-u acceptat defectele și au greșit de nenumărate ori, însă nu s-au lăsat doborâte. Am descoperit că un singur gest, o privire sau un cuvânt poate fi la fel de sensual și poate să transmit același impuls ce te determină să-ți pierzi complet cumpătul. Am urcat pe cele mai înalte culmi ale plăcerii și am rămas de câte turnuri poate lua o viață pentru a te simți complet împlinită, iar atunci să realizezi că, totuși, îți mai lipsește ceva…

”Amantele trecutului” este o serie îndrăzneață ce vorbește despre libertate și încrederea între parteneri, despre prietenie și limite, dar și iubire, toate împletite cu scene încărcate de erotism ce-ți trezește corpul la viață și-ți trimite fiori prin tot corpul. Dacă nu sunteți pudici și nici nu vă simțiți jenați de erotism, eu zic să-i acordați o șansă acestei serii. Are de toate, veți râde, veți plânge, vă veți încinge, plus de asta, se citește foarte ușor și te prinde de la prima pagină, eu am citit seria în mai puțin de 24 de ore 😊.

”Pământ american” de Jeanine Cummins (recenzie)

  • Titlul original: ”American Dirt”
  • An apariție: 2020
  • Editura: Litera
  • Colecția: BuzzBooks
  • Număr pagini: 524
  • Traducere de Bogdan Perdivară

Lydia Quixano Pérez trăiește în orașul mexican Acapulco și este proprietara unei mici librării. Are un fiu în vârstă de opt ani, Luca, lumina ochilor ei, și un soț minunat, jurnalist de profesie. Și cu toate că realitatea dură a cartelurilor începe să-și facă simțită prezența, viața Lydiei este, în principiu, una destul de confortabilă.

Deși știe că nu se vor vinde, Lydia aduce în librărie și o parte dintre cărțile ei favorite. Iar într-o bună zi, un bărbat intră în magazin și alege câteva cărți, printre care și două dintre preferatele ei. Javier este un erudit și un bărbat fermecător. Și, ceea ce Lydia nu știe, este liderul celui mai nou cartel al drogurilor din oraș. După ce soțul ei publică un articol în care vorbește fără ocolișuri despre proaspătul jefe, viața întregii familii se va schimba radical. Silită să fugă din oraș în urma asasinării soțului și a rudelor sale, Lydia călătorește împreună cu fiul ei cu faimosul tren La Bestia spre nord, către Statele Unite, acolo unde Javier nu-i poate găsi.

Scrisă cu măiestrie, sfâșietoare și încărcată de o profundă umanitate, Pământ american este acel gen de carte care te marchează și te schimbă fundamental, unul dintre cele mai importante romane contemporane.

Mi-am dorit să citesc cartea ”Pământ american” încă de când am aflat că urmează să fie publicată la editura Litera, iar faptul că am văzut-o la foarte multe persoane în avanpremieră m-a făcut să mi-o doresc și mai tare, dar în același timp să și mor de ciudă că nu aveam și eu posibilitatea de a o citi atât de curând. Așa că am așteptat cât de cuminte am putut să apară pe piață, am profitat de niște reduceri tare frumoase și am reușit să pun și eu mâna pe ea. A meritat toată așteptarea, căci am descoperit o poveste extrem de frumoasă și de copleșitoare.

Povestea începe în forță, exact cu evenimentul nefericit care declanșează adevărata desfășurare a acțiunii. În decurs de câteva minute, într-o răpăială de împușcături, Lydia își pierde întreaga familie, formată din 16 persoane, inclusiv soțul, mama, sora, nepoata. Masacrul acesta a fost pus la cale de către Javier, liderul celui mai nou cartel de droguri din oraș, din cauză că Sebastian, soțul Lydiei și jurnalist de profesie, a scris un articol în exclusivitate despre Javier, făcându-i astfel cunoscută identitatea și afectându-i nu doar imaginea, ci și familia. Printr-o minune, Lydia alături de fiul său de opt ani, Luca, reușesc să supraviețuiască, însă viețile le sunt încă în pericol, căci Javier nu se va opri până nu va rade de pe fața pământului orice urmă a familiei acelui jurnalist. Astfel, Lydia, decide într-o fracțiune de secundă să-și facă un bagaj cu strictul necesar și să fugă din oraș cu Luca, lăsându-și în curte întreaga familie moartă, neavând ocazia nici măcar să-i plăngă așa cum ar trebui pe oamenii cei mai dragi. Se simte vinovată, căci ea îl cunoscuse pe Javier la librăria pe care o deținea, ba chiar deveniseră prieteni buni. Nu știa că este liderul cartelului, nu credea că este în stare să facă asemenea atrocități, dar atât de tare s-a înșelat în privința lui.

Cum să scape cu viață, cum să-și apere copilul, încotro să se îndrepte pentru a fi în siguranță? Uitându-se mereu peste umăr, trăind cu spaima în sânge și luptându-șe cu durerea provocată de pierderea familiei, Lydia este motivată doar de dorința și nevoia disperată de a-și salva copilul. Cei doi ajung să călătorească, alături de alți imigranți, pe faimosul și temutul tren ”La Bestia”, spre ”el norte”. Lupta pentru supraviețuire este una crâncenă, riscurile de a călători cu acest tren sunt imense, însă și cele de a rămâne în Mexic sunt la fel, dacă nu chiar și mai mari. Pe acest tren poți să urci și să cobori doar în mers, poți să ajungi într-o fracțiune de secundă sub roțile bestiei, poți fi bătut, jefuit, vândut, trimis în ghearele morții…dar nu există alternativă, mai bine să riști și să încerci, decât să stai pe loc și să-ți aștepți călăul.

Nu am citit cartea asta, ci am trăit-o intens, am simțit-o până în măduva oaselor, am stat cu sufletul la gură pe parcursul întregii ”călătorii”, m-am atașat de personajele pe care le-am întâlnit, fiecare având propriile traume și fugind spre viață. Nu spre o viață mai bună, ci pur și simplu spre viață. Deși este o operă de ficțiune, Jeanine Cummins s-a documentat ani de zile pentru a pune bazele acestei cărți și a reușit să transmită totul într-un mod cutremurător de realist. Este prima carte pe care o citesc despre imigranții din Mexic, despre lupta lor pentru supravieșuire, despre atrocitățile la care au fost părtași din cauza celor din carteluri, dar cu siguranță nu va fi ultima. Din păcate, acesta este încă un subiect de actualitate, iar noi trebuie să deschidem ochii și să aflăm toate cele câte se întâmplă în jurul nostru. Întreaga carte, inclusiv nota autoarei, a fost ca un duș cu apă rece, ca un pumn puternic în față, care m-a trezit la realitate și m-a făcut să privesc puțin și în afara bulei în care trăiam.

”Și munții au ecou” de Khaled Hosseini (recenzie)

  • Titlul original: ”And the Mountains Echoed”
  • Autor: Khaled Hosseini
  • Data publicării: 2013
  • Editura: Niculescu
  • Număr Pagini: 414
  • Traducere de Andreea Giorgiana Nicolae

O poveste spusă de-a lungul mai multor generaţii care gravitează nu doar în jurul părinţilor şi copiilor, dar şi a fraţilor şi surorilor, a verilor şi a tuturor celor ce au grijă de ceilalţi, ŞI MUNŢII AU ECOU explorează nenumăratele feluri în care membrii familiei iubesc, jignesc, respectă, înşală, surprind şi se sacrifică unii pentru ceilalţi, atunci când contează cel mai mult. Urmărind diversele personaje şi ramificaţiile vieţilor acestora, alegerile şi iubirile fiecăruia, de-a lungul mai multor generaţii, peste tot în lume – de la Kabul la Paris, de la San Francisco până în Insula Tinos din Grecia – povestea se extinde gradual, devenind din ce în ce mai emoţionantă, mai complexă şi mai puternică cu fiecare pagină parcursă.

ŞI MUNŢII AU ECOU este un roman incitant şi provocator, demonstrându-ne modul în care autorul înţelege în profunzime legăturile şi acţiunile care ne definesc şi ne modelează vieţile şi, în final, ce înseamnă să fii om.

Iată că am ajuns că citesc și cea de-a treia carte scrisă de Khaled Hosseini ”Și munții au ecou”, și mă bucur că am lăsat-o la urmă, căci mi s-a părut mult mai complexă decât ”Splendida cetate a celor o mie de sori” (despre care am scris pe blog aici) și ”Vânătorii de zmeie” (o găsiți pe blog aici). Pentru toate cele trei romane eu le mulțumesc din suflet celor de la Târgul Cărții, fără ei nu aș fi reușit să le citesc pe toate într-un timp atât de scurt. Pe site-ul lor se mai găsește un singur exemplar din ”Și munții au ecou”, dar și câte un exemplar în engleză din celelalte volume (aici).

După cum spuneam mai sus, cartea aceasta este mult mai complexă decât celelalte două, deoarece acțiunea se desfășoară în locuri diferite și este relatată, pe rând, din perspectiva mai multor personaje. Am descoperit același Hosseini în cartea asta, și totuși altul. O carte ca un puzzle, o colecție de povestiri, care, puse cap la cap, fac o punte între începutul și sfârșitul cărții, punte pe care pășesc Abdullah și Pari, cei doi frați cu care începe totul.

Primele pagini încep cu o poveste pe care Saboor, tatăl celor doi copii, le-o spune acestora într-o seară târzie. Povestea face referire la un Div (element ce aparține folclorului person și care este prezentat ca o ființă monstruoasă), care vine la casa unei familii sărace și cere să i se ofere un copil. Dacă familia refuză să ofere un copil, Div-ul va lua cu el toți copiii acelei familii. După ce Div-ul pleacă cu copilul lui preferat, tatăl înnebunește de durere și decide să plece în căutarea acestuia pentru a-l ucide. Străbătând un drum lung și anevoios, tatăl ajunge la muntele pe care locuiește Div-ul și mare i-a fost uimirea când și-a văzut copilul fericit și îngrijit, jucându-se cu alți copii și având tot ce și-ar putea dori și în același timp, lucruri care i-ar fi lipsit cu desăvârșire acasă, în satul lor sărac, uitat de lume. Astfel, tatăl decide să își lase copilul să fie fericit aici și pleacă înapoi acasă cu inima frântă, însă cu un dar oferit de către Div: uitarea. După cum poate v-ați dat seama, Saboor își pregătește copii pentru ceea ce vrea să facă, și anume, să o vândă pe Pari unei familii bogate, deoarece sărăcia este mare, iar iarna ”fură” în fiecare an câte un copil din satul lor. Astfel, Pari ajunge să locuiască la familia pentru care lucrează Nabi, fratele mamei sale vitrege, Parwana.

În continuare, autorul face un salt în trecut în viața mamei vitrege, Parwana, viață care îi era legată de cea a surorii sale din cauza vinovăției pe care o simțea față de aceasta. Povestea celor două surori este plină de trădări, dar și de sacrificii supreme, ambele fiind îndrăgostite încă din copilărie de același bărbat. Următorul salt este în viața fratelui lor, Nabi, care lucrează pentru familia formată din Suleiman și Nila Wahdati. Nabi povestește circumstanțele în care a plănuit vânzarea lui Pari, dar și întreaga sa viață pe care și-o petrece slujindu-l pe Suleiman. Urmează apoi o călătorie la Paris, unde Nila se mută împreună cu Pari, după ce soțul ei suferă un atac cerebral și rămâne imobilizat într-un scaun cu rotile. Ajungem și în America, în Grecia și înapoi în Afganistan, călătorind alături de alte personaje, care mai de care mai interesante și aflându-le poveștile de viață. Fiecare personaj are o legătură mai mică sau mai mare cu cei doi frați, Abdullah și Pari, și fiecare istorisire ne aduce mai aproape de regăsirea celor doi.

Legătura dintre Abdullah și Pari a fost extrem de puternică încă de când s-a născut fetița. Abdul a crescut-o, deși era și el tot un copil. Toată viața i-a dus dorul lui Pari, iar Pari, prea mică fiind atunci când a fost despărțită de fratele ei pentru a și-l aminti, toata viața a simțit că-i lipsește ceva, dar nu știa ce. Am suferit profund alături de fiecare în parte, i-am urât și judecat pe toți cei care au contribuit la despărțirea lor, dar, în același timp, pe parcurs, am încercat să le și înțeleg acțiunile și să-i compătimesc. Nu lipsesc nici detaliile legate de războaie și de violențele talibanilor, însă mai pregnante sunt poveștile de viață ale personajelor decât evenimentele istorice care au marcat Afganistanul.

”Și munții au ecou” este un roman complex, cu o structură total diferită de tot ce am citit până acum, urmărind poveștile unei întregi generații și făcând salturi, atât dintr-o țară în alta, cât și din prezent în trecut și viceversa. Un roman despre legăturile de familie, dragoste, pierdere, trădare, sacrificii supreme, loialitate, curaj, alegeri și consecințele acestora, regret, dar și despre a doua șansă, speranță și regăsire. Un roman format dintr-o multitudine de povești menite să zguduie din temelii sufletul cititorului.

”O poveste este precum un tren în mișcare: indiferent de locul în care urci, ești obligat să ajungi mai devreme sau mai târziu la destinație.”

”Am învățat că lumea, în general, nu vede ce se află înăuntrul tău, că nu dă nici doi bani pe speranșele, visele, necazurile tale, care rămân ascunse dincolo de piele și oase. Era atât de simplu, de absurd și de crud în același timp!”

”Știu acum că unii oameni simt nefericirea în același mod în care alții iubesc: în taină, intens și fără posibilitatea vreunui remediu.”

”Când trăiești atât de mult cât am trăit eu, afli că bunăvoința și cruzimea nu sunt decât nuanțe ale aceleiași culori.”

”Kabul înseamnă…o mie de tragedii pe metru pătrat.”

„Rămâi cu mine” de Ayobami Adebayo (recenzie)

  • Titlul original “Stay with Me”
  • Autor: Ayọ̀bámi Adébáyọ̀
  • An apariție: 2019
  • Editura: ART
  • Colecţie: musai
  • Număr pagini: 392
  • Traducere din limba engleză de Iulia Gorzo

”De la începutul relației lor, Yejide și Akin au fost de acord: poligamia nu e pentru ei. Dar după patru ani de căsnicie – și nenumărate vizite la doctori, specialiști în fertilitate și diverși tămăduitori, după leacuri improbabile și combinații ciudate de ierburi –, rodul iubirii celor doi întârzie să apară. Yejide nu-și face probleme – are tot timpul din lume să rămână însărcinată. Însă rudele sale sunt de altă părere: într-o zi, pe nepusă masă, tinerei îi este prezentată cea de-a doua nevastă a soțului ei. Șocată, furioasă și roasă de gelozie, Yejide știe că singura modalitate de a-și salva căsnicia e să rămână însărcinată.

Desfășurându-se pe fundalul revoltelor politice și sociale din Nigeria anilor ʼ80, cartea rezonează cu vocile, culoarea, bucuriile și fricile societății pe care o surprinde. Adébáyò scrie o poveste devastatoare despre fragilitatea iubirii conjugale și distrugerea unui cămin, despre durere și cât de mult poți sacrifica în numele unei familii și, nu în ultimul rând, despre ce înseamnă să fii mamă.”

Ultima oară am văzut cartea „Rămâi cu mine” la Miha (@mihaelamotreanu) şi aşa de frumos a vorbit despre ea, că mi-am spus că numaidecât trebuie să pun şi eu mânuţa pe ea şi s-o citesc, iar cei de la Cartepedia mi-au venit în ajutor şi am reuţit să o obţin şi să o citesc, o găsiţi şi voi aici, este o #cartemusai de citit.

Yelide şi Akin sunt un cuplu de tineri căsătoriţi de mai bune de patru ani, ce-şi doresc un copil pentru a-şi întregi familia. Deşi au făcut diverse vizite la medici, dar şi tămăduitori,  aceştia din urmă sugerându-le leacuri băbeşti, cu ierburi ciudate, doar după numele combinaţiilor îţi puteai da seama că nu vor avea niciun rezultat, minunea întârzie să se împlinească. Situaţia le este îngreunată şi datorită presiunilor, mai ales ale soacrei Yelidei, ce insistă la nesfârşit că problema este la noră, că este stearpă şi astfel, îi aduce fiului o nouă mireasă pentru a-i da mult râvnitul nepot. Yelide şi Akin au stabilit de la bun început că poligamia nu este pentru ei, însă soacra este de altă părere, iar Akin cedează presiunilor făcute de aceasta şi-şi încalcă cuvântul dat la începutul relaţiei cu Yelide, iar căsnicia lor se transformă într-una poligamă, Yelide fiind constrânsă să-şi împartă soţul cu altă femeie. Pentru a-şi salva căsnicia, dar şi pentru că gelozia o macină cumplit, Yelide este conştientă că trebuie să rămână însărcinată cât mai curând posibil, dar totodată şi înaintea celei de-a doua soţii a lui Akin.

„Rămâi cu mine” este un roman sensibil, ce surprinde greutăţile cuplului, dar şi lupta tăcută cu reproşurile celor din jur. Într-o societate în care femeia trebuie să nască cât mai mulţi copii, bărbatul are dreptul de a-şi lua câte soţii doreşte, cu cât mai multe are, cu atât moştenitorii sunt mai mulţi, Yelide şi Akin aleg să fie doar ei şi nu acceptă „intruşi” (până la un moment dat…). Este foarte greu să faci faţă presiunilor, să nu cedezi când povara este prea greu de purtat, dar mai ales să ai curajul să lupţi pentru ceea ce e al tău. Atât Yelide, cât şi Akin duc o luptă interioară foarte grea, şi deşi se iubesc foarte mult, ajung în punctul în care nu se mai înţeleg unul pe celălalt, lucrurile se schimbă între ei. Yelide trăieşte în lumea ei o perioadă, Akin ia decizii pripite, ce ajunge apoi să le regrete cumplit, toate acestea demonstrând cât de fragilă este căsnicia atunci când se pierde încrederea şi susţinerea reciprocă nu mai pare a fi soluţia. Au reuit să treacă peste multe încercări, au făcut sacrificii pentru relaţia lor, dar s-au văzut şi eforturile depuse pentru a deveni părinte şi cât de greu este să fi mamă.

Ambiţia Yelidei de a deveni o femeie independentă din punct de vedere financiar m-a determinat să o admir şi mai mult, nu şi-a dorit să depindă de averea bărbatului şi să stea degeaba, ci să-şi obţină venitul necesar făcând ceea ce îi place. Am susţinut-o de pe canapea când a decis să înfrunte realitatea şi am suferit alături de ea când nenorocirile au lovit-o, i-am înţeles slăbiciunile şi m-a durut sufletul când vedeam cu câtă nedreptate este tratată. L-am judecat pe Akin, cel puţin la început, şi mi-a fost ciudă pe el pentru deciziile pripite luate, însă, într-un final, i-am înţeles sacrificiile şi de ce a ales că procedeze în acest fel, dar ce m-a durut cel mai tare a fost lipsa încrederii. Toate acestea s-au putut observa foarte uşor, întrucât acţiunea romanului este redată din dublă perspectivă, a Yelidei şi a lui akin, dar şi pe parcursul anilor, din 1985 până în 2008, le-am pătruns în adâncul sufletului şi sentimentele lor au fost ca o carte deschisă pentru mine. M-a iritat teribil Moomi, mama lui Akin, efectiv îmi venea să o ştrangulez pe femeia aceea şi s-o scot pe uşă afară, nu ştiu, să o fac să dispară de pe faţa pământului, doar să nu o mai văd deloc în cadru. Am şi înţeles-o pe de-o parte, că şi ea este mamă şi-şi doreşte nepoţi cât mai mulţi din partea fiilor săi, dar toate până la un punct: nu te bagi în familia nimănui, nu ai niciun drept, îţi vezi de oalele tale şi atât.

„Rămâi cu mine” este un roman captivant, ce te va izbi cu un val de emoţii, acum vei râde, ca în secunda următoare să-ţi servească o palmă şi să te debusoleze complet, te înduioşează până la lacrimi şi-ţi prezintă o poveste reală, o poveste a cuplurilor din zilele noastre. Surprinde atât de bine fragilitatea iubirii conjugale, cât de repede se poate distruge o căsnicie, încercările şi greutăţile partenerilor, sacrificiile fiecăruia pentru bunăstarea familiei, durerea, dar şi iubirea de mamă. Este o #cartemusai de citit şi nu pot decât să mă bucur pentru că am avut oportunitatea să o descopăr, până în prezent nu am fost deloc dezamăgită de cărţile publicate în colecţia Musai la Editura Art şi sper să nici nu am parte de rateuri…

„Am petrecut cincisprezece ani aici şi, deşi nu-mi arde casa, iau cu mine doar o pungă de aur şi un schimb de haine. Lucrurile care contează sunt înăuntrul meu, zăvorâte în sân ca într-un mormânt, un loc veşnic, un cufăr cu comori ca un coşciug.”

„Dacă e o povară prea grea şi prea îndelungată, pţnă şi iubirea se încovoaie, crapă, ajunge pe punctul de a se rup, şi uneori chiar se rupe. Fdar chiar şi când e pe jos, bucăţi, asta nu înseamnă că nu mai e iubire.”

„Ce s-ar alege  din dragoste dacă n-am forţa la maximum adevărul, fără aceste versiuni îmbunătăţite ale noastre pe cale le afişăm ca fiind singurele existente?”

„Bărbatul nu e ceva ce poţi să ţii doar pentru tine; el poate avea multe soţii, pe când un copil poate avea o singură mamă adevărată. Una singură.”

„Motivele pentru care facem ceea ce facem nu sunt întotdeauna cele pe care şi le amintesc ceilalţi. Uneori mă gândesc că facem copii pentru că vrem să lăsăm în urmă pe cineva care să explice lumii, după moartea noastră, cine am fost.”

„Adevărul nu poate fi ascuns niciodată. Aşa cum nimeni nu poate ascunde razele soarelui cu mâinile, nici adevărul nu poate fi ascuns.”