”Cu prețul vieții: o poveste despre curaj și supraviețuire la Auschwitz” de Max Eisen (recenzie)

• Titlu Original: ”By Chance Alone: A Remarkable True Story of courage and Survival at Auschwitz”
• An apariție: 2018
• Autor: Max Eisen
• Editura: RAO
• Număr pagini: 252
• Traducere de Lingua Tradom

O poveste despre suferințele unui băiat aflat într-un moment teribil, într-un loc teribil…
În tradiția romanelor Night, al lui Elie Wiesel, şi Survival in Auschwitz, al lui Primo Levi, romanul de memorii al supraviețuitorului canadian al Holocaustului, Max Eisen, bestseller mondial, ne dezvăluie cu claritate şi sinceritate hotărârea nestrămutată a autorului de a supravieţui unor situaţii imposibile şi de a face cunoscute în faţa lumii ororile de la Auschwitz. Umanitatea şi generozitatea lui strălucesc în aceste pagini de mare forţă – amintirile personale ajung la suprafaţă pe măsură ce povesteşte despre cruzimea gardienilor SS, dar şi despre bunătatea şi eroismul zilnic al colegilor săi prizonieri, cu toţii victime ale unui sistem creat pentru degradare, dezumanizare şi, în cele din urmă, moarte.

Când am luat decizia de a obține această carte, am fost atrasă de subiectul atins, nu este o noutate că sunt captivată de tot ce ține de Auschwitz, deși mă cutremur cumplit și mă oripilez în fața actelor de cruzime, inumane de multe ori ☹. Surpriza și mai mare a fost când am realizat că volumul ”Cu prețul vieții: o poveste despre curaj și supraviețuire la Auschwitz” este o poveste reală, chiar dacă titlul îmi transmitea acest lucru, eu l-am omis, nu știu de ce sincer…și m-a durut și mai mult când am descoperit mărturiile lui Tibor (în prezent Max). Era doar un băiat de 14 ani când viața sa a luat o turnură neașteptată, până la acea vârstă a avut parte de o copilărie fericită, deși era un rebel, ajuta în casă de fiecare dată când era nevoie, era isteț în ceea ce privea muncile în gospodărie și îi plăcea să contribuie pe cât posibil la realizarea acestora. A avut nefericitul ghinion să se nască într-o familie de evrei și să fie condamnat la suferință pentru că un individ, un bolnav, un psihopat, i-a condamnat poporul și l-a vânat. Nici în ziua de astăzi nu pot să accept că un asemenea om a existat pe pământ și prin intermediul acțiunilor sale a distrus numeroase familii ce nu i-au greșit cu nimic.

Povestea lui Max a fost și mai tulburătoare pentru că era doar un copil când a fost luat cu forța din casă, alături de familia și frații lui mai mici, surioara sa avea doar câteva luni, și încărcat în vagoanele pentru vite. A fost obligat să renunțe la copilărie pentru a supraviețui. Am văzut atrocitățile la care a fost martor prin ochii săi, i-am simțit durerea ce-l măcina când a fost despărțit de familie, neștiind dacă îi va mai vedea vreodată, am simțit tot efortul depus în realizarea muncilor zilnice fiind subnutrit și forțat să lucreze în condiții inumane perioadă îndelungată…am trăit ce a trăit el, am avut ochii înlăcrimați tot timpul și m-a durut sufletul pentru el. Pândeam la o mica rază de soare în toată mizeria aia și la un moment dat a răsărit, aducând cu sine un drum mai bun.

”Cu prețul vieții: o poveste despre curaj și supraviețuire la Auschwitz” prezintă viața lui Max înainte de Auschwitz, în lagărul de concentrare, dar și după eliberarea din lagăr, lupta sa pentru a supraviețui cât a stat în acel mediu infect, cu gândul că poate este ultima zi acolo, dar și lupta purtată pentru a fi acceptat în societate după ce s-a eliberat din lagăr. A întâlnit oameni cruzi, lipsiți de sentimente, dar și oameni inimoși, ce i-au întins o mână și l-au ajutat, ceea ce pentru el a contat enorm și i-a ridicat moralul. Chiar dacă a trăit un episod traumatizant, a rămas uman, nu a devenit răzbunător, a încercat să facă bine, s-a autoeducat și a împărtășit experiența sa cea dureroasă cu ceilalți, și-a făcut povestea cunoscută. Astfel de cărți mi-ar fi plăcut să citesc pe băncile școlii, la istorie, evenimentele le puteam ține minte mai ușor, nu să fiu constrânsă să țin minte ani peste ani, n-am fost niciodată pasionată de istorie cât am fost în școală, mă oboseau acele ore cumplit, însă de fiecare data când citesc câte o carte despre Auschwitz sau viața oricărui personaj din istorie, mă simt mai câștigată și-mi alimentez curiozitatea așa cum îmi place mie, mă bucur că am posibilitatea de a pătrunde în lumea lor și în suflet, să le simt poveștile…