”Warcross” și ”Wildcard” de Marie Lu (recenzie)

  • Titluri originale: ”Warcross” și ”Wildcard”
  • Autor: MARIE LU
  • Data publicării: 2017, 2018
  • Editura: Corint
  • Colecție: Leda Edge
  • Număr Pagini: 368, 352
  • Traducere de Iulia Dromereschi

”Pentru milioanele de utilizatori care se loghează în fiecare zi, Warcross nu e un simplu joc, ci un mod de viață. Obsesia a început cu zece ani în urmă, iar fanii s-au întins acum pe întregul mapamond. Unii se grăbesc să scape de realitate, iar alții speră să facă profit. Zbătându-se să supraviețuiască, tânăra hackeriță Emika Chen lucrează ca vânător de recompense, urmărind jucători care pariază ilegal pe Warcross. Dar competiția este nemiloasă, iar supraviețuirea, deloc ușoară. Ca să facă rapid rost de bani, Emika își asumă un risc și intră ilegal în jocul de deschidere al Campionatului Internațional de Warcross, însă alunecă accidental în plină acțiune și se transformă peste noapte în subiect de senzație. Convinsă că va fi arestată, Emika este șocată când, în schimb, primește un apel de la misteriosul creator al jocului, tânărul miliardar Hideo Tanaka. Oferta este de nerefuzat: el are nevoie de un spion în turneul de anul acesta, pentru a descoperi originea unei probleme de securitate, și dorește ca Emika să preia acest rol. Cât ai clipi, tânăra e transportată la Tokio și aruncată într-o lume a faimei și bogăției, la care îndrăznise numai să viseze. Curând, însă, investigațiile sale dezvăluie un complot sinistru, cu urmări grave pentru întregul imperiu Warcross. În acest thriller SF, autoarea Marie Lu creează o lume captivantă, fermecătoare, în care să alegi în cine să ai încredere poate fi cel mai periculos pariu dintre toate.”

Am ochit duologia anul trecut la Bookfest și mi-am amintit că foarte multe conturi o recomandau, lumea creată de Marie Lu era cu totul explozivă și astfel, curiozitatea mea o dată stârnită, trebuia satisfăcută. Zis și făcut, luat duologie și citit după un an și câteva luni, că deh, așa-mi place mie, să citesc cărțile după ceva timp de când le iau… Prima mea întâlnire cu Marie Lu a fost prin intermediul lui ”Batman”, carte ce mi-a plăcut, având în vedere că sunt total pe lângă în ceea ce privește eroii de benzi desenate și universurile DC și Marvel (mai multe detalii găsiți în recenzia postată aici, dacă sunteți curioși 🙂 ).

În această lume captivantă a Warcross-ului, am descoperit-o pe Emika Chen, o hackeriță în vârstă de 18 ani, ce lucrează ca și vânător de recompense, urmărește jucătorii ce pariază ilegal pe Warcross, joc ce a luat ființă în urmă cu 10 ani și nu este doar un simplu joc, ci un mod de viață. Venitul ca și vânător nu este unul satisfăcător și nici constant, concurența este foarte mare, iar viața la New York nu este deloc ușoară, așa că este nevoită să găsească soluții pentru a se întreține și de a supraviețui. În urma unor evenimente din trecutul său, Emika are interdicție în a se apropia de calculatoare, însă această restricție nu o oprește să pătrundă în jocul de deschidere al Campionatului Internațional de Warcross, tentația este prea mare, și deși a pătruns ilegal, dintr-un mic accident, prezența sa se face simțită în jos și astfel, peste noapte, viața ei se întoarce cu susul în jos. Așteptând să fie ridicată de poliție pentru ceea ce tocmai a făcut, este suprinsă când primește un apel de la nimeni altul decât Hideo Tanaka, creatorul jocului Warcross, ce-i propune o ofertă greu de refuzat. Ce turnură va lua viața Emikăi după ce ajunge la Tokio și acceptă oferta de muncă propusă de Hideo, eh…rămâne să aflați voi, veți avea parte de o aventură pe cinste…

Atât de ușor m-am pierdut în această duologie, deși nu am nicio treabă cu ceea ce ține de virtual, lumea creată de Marie Lu a reușit să mă captiveze, mai ales când ai un personaj ca Emika ce-ți prezintă povestea sa, o poveste ce ascunde un trecut trist, încărcat de greutăți, care încearcă pe cât posibil să supraviețuiască. Am empatizat foarte mult cu ea și mi-a fost imposibil să nu o îndrăgesc chiar de la prima pagină, este amuzantă, inteligentă dar și nechibzuită, belele trag la ea ca la magnet, iar să-i aflu povestea a fost o reală încântare. A fost pusă în fața unor decizii ce i-au dat de furcă, au determinat-o să riște pentru ceea ce a crezut că este corect și ce trebuie făcut, chiar dacă asta înseamnă să-și pună viața în pericol. Ce mi s-a părut super tare în Warcross era capacitatea de a-ți crește nivelul caracterului chiar și cu ajutorul celor mai uzuale activități și totodată, nimic ieșit din comun, precum mâncatul sau udatul plantelor, însă cu cât activitățile tale erau mai complexe, cu atât caracterul îți creștea mai repede…cum să nu-ți placă să evadezi într-o asemenea lume, să te deconectezi de realitate și să-ți lași necazurile deoparte, chiar și pentru câteva clipe? Odată pătruns în această lume a Warcross-ului, cu greu reușești să te desprinzi și ajungi să ingori tot ce te înconjoară și să trăiești, efectiv, jocul…deconectare totală…

Duologia te poartă într-o lume nouă, dominată atât de lumină, cât și de întuneric, unde adrenalina este la ea acasă, te determină că parcurgi capitolele pe nerăsuflate, dar totodată te lovește cu numeroase răsturnări de situație, mintea îți este solicitată la capacitate maximă, iar camarazii nu știi dacă-ți sunt aliați sau dușmani…”Warcross” a avut o acțiune antrenantă, nu am avut când să iau pauză, l-am parcurs pe nerăsuflate, iar ”Wildcard” a fost, de-a dreptul, exploziv, lucrurile deja luaseră amploare și acțiunea era mult mai intensă, nu s-a lăsat mai prejos decât primul volum al duologiei. Nu am citit duologia, ci am trăit-o, am luat parte la acțiune, am fost alături de personaje și am dat tot ce a fost mai bun din mine pentru a ieși învingătoare :). ”Warcross” și ”Wildcard” nu sunt doar cărți despre joc și tehnologie, sunt și despre curaj, iubire, lupta cu proprii demoni, protejarea celor mai prețioase amintirii (acestea pot fi folosite chiar și împotriva ta pentru a te doborî), demnitate, dar și despre cât de subțire este firul dintre bine și rău, cât de repede se poate transforma o intenție bună în ceva cu totul malefic, ce pune în pericol viața ta, dar și a celor din jur.

Advertisement

2 thoughts on “”Warcross” și ”Wildcard” de Marie Lu (recenzie)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s