„Rămâi cu mine” de Ayobami Adebayo (recenzie)

• Titlul original “Stay with Me”
• Autor: Ayọ̀bámi Adébáyọ̀
• An apariție: 2019
• Editura: ART
• Colecţie: musai
• Număr pagini: 392
• Traducere din limba engleză de Iulia Gorzo

”De la începutul relației lor, Yejide și Akin au fost de acord: poligamia nu e pentru ei. Dar după patru ani de căsnicie – și nenumărate vizite la doctori, specialiști în fertilitate și diverși tămăduitori, după leacuri improbabile și combinații ciudate de ierburi –, rodul iubirii celor doi întârzie să apară. Yejide nu-și face probleme – are tot timpul din lume să rămână însărcinată. Însă rudele sale sunt de altă părere: într-o zi, pe nepusă masă, tinerei îi este prezentată cea de-a doua nevastă a soțului ei. Șocată, furioasă și roasă de gelozie, Yejide știe că singura modalitate de a-și salva căsnicia e să rămână însărcinată.

Desfășurându-se pe fundalul revoltelor politice și sociale din Nigeria anilor ʼ80, cartea rezonează cu vocile, culoarea, bucuriile și fricile societății pe care o surprinde. Adébáyò scrie o poveste devastatoare despre fragilitatea iubirii conjugale și distrugerea unui cămin, despre durere și cât de mult poți sacrifica în numele unei familii și, nu în ultimul rând, despre ce înseamnă să fii mamă.”

Ultima oară am văzut cartea „Rămâi cu mine” la Miha (@mihaelamotreanu) şi aşa de frumos a vorbit despre ea, că mi-am spus că numaidecât trebuie să pun şi eu mânuţa pe ea şi s-o citesc, iar cei de la Cartepedia mi-au venit în ajutor şi am reuţit să o obţin şi să o citesc, o găsiţi şi voi aici, este o #cartemusai de citit.

Yelide şi Akin sunt un cuplu de tineri căsătoriţi de mai bune de patru ani, ce-şi doresc un copil pentru a-şi întregi familia. Deşi au făcut diverse vizite la medici, dar şi tămăduitori,  aceştia din urmă sugerându-le leacuri băbeşti, cu ierburi ciudate, doar după numele combinaţiilor îţi puteai da seama că nu vor avea niciun rezultat, minunea întârzie să se împlinească. Situaţia le este îngreunată şi datorită presiunilor, mai ales ale soacrei Yelidei, ce insistă la nesfârşit că problema este la noră, că este stearpă şi astfel, îi aduce fiului o nouă mireasă pentru a-i da mult râvnitul nepot. Yelide şi Akin au stabilit de la bun început că poligamia nu este pentru ei, însă soacra este de altă părere, iar Akin cedează presiunilor făcute de aceasta şi-şi încalcă cuvântul dat la începutul relaţiei cu Yelide, iar căsnicia lor se transformă într-una poligamă, Yelide fiind constrânsă să-şi împartă soţul cu altă femeie. Pentru a-şi salva căsnicia, dar şi pentru că gelozia o macină cumplit, Yelide este conştientă că trebuie să rămână însărcinată cât mai curând posibil, dar totodată şi înaintea celei de-a doua soţii a lui Akin.

„Rămâi cu mine” este un roman sensibil, ce surprinde greutăţile cuplului, dar şi lupta tăcută cu reproşurile celor din jur. Într-o societate în care femeia trebuie să nască cât mai mulţi copii, bărbatul are dreptul de a-şi lua câte soţii doreşte, cu cât mai multe are, cu atât moştenitorii sunt mai mulţi, Yelide şi Akin aleg să fie doar ei şi nu acceptă „intruşi” (până la un moment dat…). Este foarte greu să faci faţă presiunilor, să nu cedezi când povara este prea greu de purtat, dar mai ales să ai curajul să lupţi pentru ceea ce e al tău. Atât Yelide, cât şi Akin duc o luptă interioară foarte grea, şi deşi se iubesc foarte mult, ajung în punctul în care nu se mai înţeleg unul pe celălalt, lucrurile se schimbă între ei. Yelide trăieşte în lumea ei o perioadă, Akin ia decizii pripite, ce ajunge apoi să le regrete cumplit, toate acestea demonstrând cât de fragilă este căsnicia atunci când se pierde încrederea şi susţinerea reciprocă nu mai pare a fi soluţia. Au reuit să treacă peste multe încercări, au făcut sacrificii pentru relaţia lor, dar s-au văzut şi eforturile depuse pentru a deveni părinte şi cât de greu este să fi mamă.

Ambiţia Yelidei de a deveni o femeie independentă din punct de vedere financiar m-a determinat să o admir şi mai mult, nu şi-a dorit să depindă de averea bărbatului şi să stea degeaba, ci să-şi obţină venitul necesar făcând ceea ce îi place. Am susţinut-o de pe canapea când a decis să înfrunte realitatea şi am suferit alături de ea când nenorocirile au lovit-o, i-am înţeles slăbiciunile şi m-a durut sufletul când vedeam cu câtă nedreptate este tratată. L-am judecat pe Akin, cel puţin la început, şi mi-a fost ciudă pe el pentru deciziile pripite luate, însă, într-un final, i-am înţeles sacrificiile şi de ce a ales că procedeze în acest fel, dar ce m-a durut cel mai tare a fost lipsa încrederii. Toate acestea s-au putut observa foarte uşor, întrucât acţiunea romanului este redată din dublă perspectivă, a Yelidei şi a lui akin, dar şi pe parcursul anilor, din 1985 până în 2008, le-am pătruns în adâncul sufletului şi sentimentele lor au fost ca o carte deschisă pentru mine. M-a iritat teribil Moomi, mama lui Akin, efectiv îmi venea să o ştrangulez pe femeia aceea şi s-o scot pe uşă afară, nu ştiu, să o fac să dispară de pe faţa pământului, doar să nu o mai văd deloc în cadru. Am şi înţeles-o pe de-o parte, că şi ea este mamă şi-şi doreşte nepoţi cât mai mulţi din partea fiilor săi, dar toate până la un punct: nu te bagi în familia nimănui, nu ai niciun drept, îţi vezi de oalele tale şi atât.

„Rămâi cu mine” este un roman captivant, ce te va izbi cu un val de emoţii, acum vei râde, ca în secunda următoare să-ţi servească o palmă şi să te debusoleze complet, te înduioşează până la lacrimi şi-ţi prezintă o poveste reală, o poveste a cuplurilor din zilele noastre. Surprinde atât de bine fragilitatea iubirii conjugale, cât de repede se poate distruge o căsnicie, încercările şi greutăţile partenerilor, sacrificiile fiecăruia pentru bunăstarea familiei, durerea, dar şi iubirea de mamă. Este o #cartemusai de citit şi nu pot decât să mă bucur pentru că am avut oportunitatea să o descopăr, până în prezent nu am fost deloc dezamăgită de cărţile publicate în colecţia Musai la Editura Art şi sper să nici nu am parte de rateuri…

„Am petrecut cincisprezece ani aici şi, deşi nu-mi arde casa, iau cu mine doar o pungă de aur şi un schimb de haine. Lucrurile care contează sunt înăuntrul meu, zăvorâte în sân ca într-un mormânt, un loc veşnic, un cufăr cu comori ca un coşciug.”

„Dacă e o povară prea grea şi prea îndelungată, pţnă şi iubirea se încovoaie, crapă, ajunge pe punctul de a se rup, şi uneori chiar se rupe. Fdar chiar şi când e pe jos, bucăţi, asta nu înseamnă că nu mai e iubire.”

„Ce s-ar alege  din dragoste dacă n-am forţa la maximum adevărul, fără aceste versiuni îmbunătăţite ale noastre pe cale le afişăm ca fiind singurele existente?”

„Bărbatul nu e ceva ce poţi să ţii doar pentru tine; el poate avea multe soţii, pe când un copil poate avea o singură mamă adevărată. Una singură.”

„Motivele pentru care facem ceea ce facem nu sunt întotdeauna cele pe care şi le amintesc ceilalţi. Uneori mă gândesc că facem copii pentru că vrem să lăsăm în urmă pe cineva care să explice lumii, după moartea noastră, cine am fost.”

„Adevărul nu poate fi ascuns niciodată. Aşa cum nimeni nu poate ascunde razele soarelui cu mâinile, nici adevărul nu poate fi ascuns.”