“Fata cu palton albastru” de Monica Hesse (recenzie)

• Titlu original: “Girl in the Blue Coat”
• Autor: Monica Hesse
• Editura: Young Art
• An apariție: 2018
• Număr pagini: 328
• Traducător: Virgil Stanciu

Un roman extraordinar despre curaj, durere și dragoste în niște vremuri imposibile.

Amsterdam, 1943. Hanneke procură și livrează mărfuri de pe piața neagră, le ascunde părinților îngrijorați adevărata natură a ocupației sale și-n fiecare clipă e cu gândul la iubitul ei ucis pe front când nemții au invadat țara.

După o livrare obișnuită, o clientă îi cere ajutorul. Așteptându-se ca doamna Janssen s-o roage să obțină carne sau cafea veritabilă, Hanneke este șocată să audă că i se cere să găsească o adolescentă evreică evaporată ca prin farmec din cămăruța unde bătrâna doamnă o ascundea. Inițial, Hanneke nu vrea să se implice într-o misiune atât de periculoasă, dar este atrasă curând într-un păienjeniș de mistere și de descoperiri uimitoare care o conduc în interiorul Rezistenței, îi deschid ochii în fața mașinăriei de război naziste și o obligă să acționeze.

Mi-am dorit această carte de foarte multă vreme şi o aveam pe lista de dorinţe de tot la fel de mult timp, iar după ce a citit-o Roxi, recenzia ei o găsiţi pe blog aici, mi-a trezit interesul şi mai mult. Uitasem, ce e drept, de ea, la un moment dat, la câte cărţi am notate în agendă, însă nu ştiu cum s-a făcut că mi-au căzut ochii pe titlu şi am spus că acum e momentul să o iau, să nu trec peste ea, că apoi cine ştie când mai reuşesc să o obţin. A ajuns la mine prin intermediul celor de la Cartepedia şi ţin să le mulţumesc pentru exemplarul oferit; îl găsiţi şi voi pe site-ul lor aici.

În „Fata cu palton albastru” o urmărim pe Hanneke în Amsterdamul ocupat de nazişti, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1943. Hanneke lucrează la o firmă de pombe funebre, însă pe lângă această slujbă, procură şi livrează mărfuri de pe piaţa neagră, aducând un venit în plus, dar şi consistent familiei sale. Deşi nu le mărturiseşte părinţilor ei cu ce se ocupă în realitate, Hanneke reuşeşte să se descurce destul de bine cu învârtelile sale. Într-una dintre livrările sale, o clientă îi cere ajutorul, dar nu unul obişnuit, de a-i procura un anumit aliment sau bun material, ci să-i găsească o persoană, ceea ce Hanneke nu a mai făcut până acum şi nici nu intră în „îndatoririle” sale. Chiar dacă nu-şi doreşte să se implice în această „misiune”, reuşeşte să se lase atrasă de anumite descoperiri ce o aduc în interiorul Rezistenţei, dar îi şi deschid mult mai bine ochii în ce priveşte acest război. Ce decide Hanneke să facă, nu vă rămâne decât să aflaţi…

Romanul a reuşit să mă captiveze de la primele pagini şi m-a prins în mrejele sale cum nu mă aşteptam, mi-a fost ciudă pe mine că eram obosită în momentul în care am decis să mă apuc de carte şi am cam lungit-o pe câteva zile, dar chiar şi aşa, a fost o lectură ce a reuşit să-mi ajungă la suflet. Am întâlnit o ţară ce rar am avut ocazia de a o descoperi în ficţiunile istorice, cred că este a doua carte citită de mine în care acţiunea se desfăşoară în Olanda pe vremea războiului, însă am reuşit să îmi formez o imagine şi să realizez că al Doilea Război Mondial a marcat atât populaţia, cât şi ţările. A nenorocit familii, a călcat în picioare speranţe şi a vânat oameni nevinovaţi…printre aceşti nevinovaţi s-au aflat şi tineri care au încercat să se revolte impotriva nazismului şi să îi pună piedici, astfel punându-şi vieţile în pericol. Una dintre aceşti nevinovaţi a fost şi Hanneke…îşi punea zilnic viaţa în primejdie procurând bunuri de pe piaţa neagră, doar pentru a aduce un zâmbet pe chip celor ce apelau la serviciile ei, dând dovadă de un curaj ieşit din comun şi de o îndrăzneală pe care puţini o au.

Am întâlnit multe informaţii rupte din realitate, aşa cum a confirmat şi nota autoarei, lectura având o anumită greutate, în ciuda faptului că se parcurge extrem de uşor, am realizat cât de multe acţiuni au întreprins ceilalţi pentru a veni în ajutor celor condamnaţi, cât de multe sacrificii au fost constrânşi să facă, prin câte minciuni să se învârtă pentru a-şi proteja familiile…Citind atât de multe opere de ficţiune istorică, fie că sunt bazate complet pe realitate sau cuprind doar anumite evenimente reale, am ajuns să mulţumesc Domnului că trăiesc în zilele de astăzi şi nu-n acele vremuri, că nu ştiu dacă aş fi făcut faţă (nu că zilele ce le trăim în această perioadă sunt lipsite de greutăţi…). A fost cumplită acea perioadă şi mereu voi avea un nod în gât, dar şi sufletul mic gândindu-mă la câte au fost nevoiţi să pătimească oamenii în acei ani cutremurători…

„Fata cu palton albastru” prezintă o poveste captivantă şi emoţionantă, ce vorbeşte despre lupta pentru supravieţuire, trădare şi prietenie, familie şi iubire, pierdere şi sacrificii, umanitate, dar în special despre curaj…

„Războiul ăsta este ca un concurs între ei şi noi: câţi oameni putem salva înainte să-i înhaţe naziştii.”

„Însă uneori ignor adevărul adevărat, pentru că e mai uşor să pretind că iau deciziile din motive raţionale. E mai uşor să mă prefac că am de ales.”

„Aşa am aflat că a fi curajos este uneori lucrul cel mai periculos, ca o înşiruire de folosit cu zgârcenie.”