Bookurii pentru cei mici de la Editura Frontiera

Am primit patru cărticele de la Editura Frontiera în urmă cu câteva zile şi vă mărturisesc că le-am citit de cum le-am primit, am fost extrem de încântată de ele, de poveştile descoperite, dar şi de ilustraţiile cărţilor, şi eram nerăbdătoare să le citesc şi celor mici de la grădiniţă, de aceea am şi întârziat cu realizarea acestui scurt articol în care să vă povestesc puţin despre fiecare în parte. Nu se compară sentimentul de a citi o poveste copiilor în prezenţa lor şi a citi o poveste în faţa camerei pentru a te vedea ei de la distanţă, iar în momentul în care am propus să citim o nouă poveste, s-a dezlănţuit veselia. Minutele în care citim poveştile sunt singurele minute în care se lasă liniştea în toată sala şi urechiuşele sunt ciulite, pregătindu-ne să pornim într-o nouă aventură. De data aceasta, am făcut cunoştinţă cu Ernest şi Celestine, dar şi cu Olenka şi ai săi prieteni ce s-au întâlnit în căsuţa din pădure, şi am descoperit cum se schimbă natura de-a lungul celor patru anotimpuri, mai jos găsiţi mai multe detalii, iar accesând titlurile bolduite veţi fi redirecţionaţi către site-ul editurii, unde găsiţi cărţile prezentate în acest scurt articol.

„Ernest şi Celestine la picnic” de Gabrielle Vincent ne-a arătat ce trebuie să facem atunci când plănuim un picnic în natură, dar vremea nu ţine cu noi şi ne trimite norişori de ploaie. Câţiva stropi nu fac niciun rău, din câte ne-au demonstrat ursul Ernest şi şoricica Celestine, iar un picnic pe ploaie sună chiar interesant. Având în vedere că pricindeii de la Kids U sunt pofticioşi, iar gustările pregătite de cei doi le-au făcut cu ochiul celor mici, următoarea zi ne-am organizat şi noi pentru un picnic…şi atât de bucuroşi au fost cei mici, evident i-am avut alături de Ernest şi Celestine, doar ei au venit cu ideea, ne-am delectat atât cu frumoasele ilustraţii ale poveştii ce ne-au vorbit mai mult decât frazele, cât şi cu gustările pregătite pentru al nostru picnic. Din „Ernest şi Celestine la picnic” cei mici au reţinut că prietenia nu ţine cont de vârstă, înălţime sau rasă, iar cu ajutorul imaginaţiei putem trece peste orice dilemă.

În povestea din „Ernest şi Celestine l-au pierdut pe Simeon” de Gabrielle Vincent am descoperit cum se rezolvă problema pierderii jucăriei preferate, ce nu poate fi înlocuită de nicio altă jucărie, iar Ernest s-a dovedit a fi plin de idei în încercarea de a-i aduce zâmbetul pe buze lui Celestine. Şi de această dată ne-am delectat cu minunate ilustraţii şi cei mici mi-au mărturisit că nu este nicio tragedie dacă se pierde jucăria preferată, întrucât există soluţii potrivite pentru fiecare problemă. Nu ştiu cât să le dau crezare sau nu, am văzut tragedii iscate în urma pierderilor jucăriilor preferate, dar cu ajutorul lui Ernest am aflat cum trebuie să remediem astfel de dileme.

„Olenka” de Gaya Wisniewski estepovestea ce ne-a reamintit de frumuseţea iernii, bulgăreala, tăvăleala prin zăpadă, dar şi peripeţiile ce se pot ivi în acest anotimp. Între coperţi am descoperit o poveste caldă, ce ne vorbeşte de frumuseţea prieteniei, dar şi cât de consolidată poate deveni aceasta atunci când dăm de greu, iar adevăraţii prieteni ne vin în ajutor. Spre surprinderea mea, copilaşii au stat atenţi pe tot parcursul poveştii, mă aşteptam să-şi piardă din răbdare, având în vedere că povestea este mai lungă, iar la ei răbdarea este limitată din câte am mai observat, iar acest lucru nu a putut decât să mă bucure, au fost chiar şi îngrijoraţi de cum se va remedia întâmplarea neaşteptată ivită.

„Copacul meu” de Gerda Muller a devenit preferată celor mici de la Kids U, dar şi a mea. Pornind de la ilustraţiile ce le-au captat atenţia de la prima pagină şi până la ultima, dar şi a informaţiilor ce au reuşit să le asimileze parcurgând povestea verişorilor Radu, Bogdan şi Cătălina, prichindeii au fost fascinaţi de lecturarea acestei cărţi, dorindu-şi să pornească şi ei într-o excursie în pădure. „Copacul meu” este încărcată de informaţii, ce s-au dovedit a fi utile şi pentru noi adulţii, şi au reuşit să fie asimilate foarte uşor de ai noştri copilaşi, fiind explicate cât mai pe înţelesul lor, au fost extrem de încântaţi să descopere cum se schimbă natura în decursul unui an, trecând prin toate cele patru anotimpuri, schimbări ce scot la lumină şi diverse vietăţi în funcţie de anotimp. Având în vedere că noi nu avem pădure la grădiniţă, am simulat o mini excursie cu cei mai mărişori, descoperind vietăţile ce se ascundeau în curtea noastră, încercând să ne amintim cât mai mult din ce am descoperit din poveste, dar şi să ne reîmpospătăm memoria.

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s