- Titlul original: ”Kingdom of the Wicked”
- Autor: Kerri Maniscalco
- Serie: ”Kingdom of the Wicked”
- Volum: I
- Editura: Leda Edge
- An apariție: 2022
- Număr pagini: 432
- Traducere: Simona Ștefana Stoica
Două surori. O crimă brutală. O dorință de răzbunare atât de puternică, încât va dezlănțui însuși Iadul…
Și o tulburătoare poveste de dragoste.
Emilia și sora ei geamănă, Vittoria, sunt streghe, vrăjitoare care trăiesc în secret printre oameni, încercând din răsputeri să treacă neobservate și evitând astfel să fie persecutate. Într-o noapte, Vittoria nu ajunge să servească cina la renumitul restaurant sicilian al familiei. La scurt timp după, Emilia găsește corpul iubitei sale surori profanat într-un mod barbar. Cu sufletul bucăți, pornește pe urmele celui care i-a ucis geamăna, dornică să-i răzbune cu orice preț moartea, chiar dacă asta înseamnă să recurgă la magia neagră, care a fost de mult interzisă. Apoi Emilia îl întâlnește pe Wrath, unul dintre prinții conducători ai Iadului, în privința căruia însă a fost avertizată încă din copilărie. Wrath pretinde că este de partea Emiliei și că a fost însărcinat de stăpânul său să rezolve misterul crimelor în serie care tulbură insula. Totuși, când vine vorba de cei Malefici, nimic nu este așa cum pare…

Provocarea celor de la editura Corint a venit la fix, s-au gândit să realizeze un reading challenge pentru anul 2023, iar provocarea pentru ianuarie a fost și încă este să citim un #enemiestolovers , eu alegând “Regatul celor Malefici”, că tot aveam în plan să citesc titlul luna aceasta.
Deși mi-am propus să nu mai încep alte serii până nu le închei pe cele deja începute, e tare greu să mă controlez, ispitele sunt prea mari. Așa că m-am avântat în seria lui Kerri Maniscalco, serie despre care am auzit și citit atâtea păreri, că ajunsesem să o visez nopțile, mai ales la cât se vorbea despre Wrath și Emilia…
Emilia este o vrăjitoare, Wrath un prinț al Iadului, un demon, drumurile lor ajung să se intersecteze când Emilia își găsește sora geamănă ucisă. Deși a fost prevenită să-i evite pe Malefici, Emilia nu poate sta deoparte și să lase această crimă nesoluționată, iar Wrath îi propune ajutorul său. Cu ce scop…asta vă rămâne să aflați… Găsiți volumul pe site-ul editurii aici.
Am pornit cu mari așteptări, sincer, la cât de lăudată e seria, și am fost puțin dezamăgită când am văzut cât de greu merge parcurgerea cărții, paragrafele detaliate, acțiunea statică, simțeam că fac cu capul. Citisem aproape 100 de pagini în 3 ore și nu se întâmplase nimic semnificativ și mă bătea un gând necurat de a o abandona. Dar apoi am mai cugetat și am zis că dacă până la 150 nu se schimbă nimic, cu părere de rău, o las a amarului și aia e, că doar nu mă forțez doar de dragul de a cunoaște un personaj. Ei bine, după alea 100 de pagini, s-au mai schimbat puțin treburile, a apărut Wrath în peisaj și acțiunea s-a mai dezmorțit puțin, tensiunea se simțea în aer și tachinările dintre demon și vrăjitoare erau la locul lor. Parcă altfel a mers lectura din acel puțin, deși n-a fost una strălucită.
N-am dus lipsă de paragrafe detaliate și descrieri, au fost din plin, de aici și înaintarea greoaie a mea cu lectura, mă așteptam la o acțiune mai alertă, nu știu de ce, dar când colo, am dat peste slow burn, cu care eu nu mă prea împac. Cum se nimerește, nu știu, mă depășește să înțeleg acest lucru…poate și pentru că-s genul de persoană care-i la subiect și nu-mi place să o lălăi aiurea, asta așteptând și de la cărțile citite. Înțeleg tachinările dintre personaje, chiar le savurez, dar nu mă fierbe prea mult, că turbez, nu alta…
Mi-a plăcut de Emilia, impulsivitatea ei, chiar dacă o cam băga în bucluc, cum reușea să se descurce în unele situații critice, dar și de Wrath, așa Malefic cum era, deși tind să cred că doar la suprafață, că sufletul nu mi-a dat semne că ar fi atât de rău. Sau poate e doar impresia mea și m-a indus în eroare cu farmecul său… Să-i urmăresc împreună, să fiu martoră la tatonările dintre ei, a fost o plăcere, zâmbeam ca o puștoaică și parcă abia așteptam să se întâmple ceva mai intens, să mă ia cu palpitații la inimă.
Deși nu pot spune că acest volum m-a dat pe spate sau că m-a impresionat într-un mod deosebit, am o mică curiozitate în privința volumul doi, mai ales că finalul m-a lăsat cu un mare semn de întrebare și-mi doresc să aflu ce se va întâmpla în continuare cu Emilia și Wrath. Sper doar să fie, o idee, mai alert decât primul, că de nu, apuc câmpii cu tot slow burn-ul…

”Maleficii sunt creaturi ale nopții, născute din întuneric și din lumina lunii. Și sunt puși doar pe distrugere. Păziți-vă inimile; dacă li se oferă șansa, vi le vor smulge din piept și vă vor bea sângele fierbinte în noapte!”
”Răzbunarea este o emoție puternică. Te transformă într-o pradă ușoară atât pentru ființele umane, cât și pentru demoni. Nu-i permite nimănui, vreodată, să știe ce te motivează cu adevărat. Dacă oricine altcineva află ce-ți dorești cel mai mult pe lume, atunci acea ființă va rosti tot felul de minciuni seducătoare și jumătăți de adevăr pentru a te manipula. Va ști exact care-ți sunt limitele, ce să ofere și ce nu ai refuza niciodată. Va deține avantajul. Primul tău obiectiv ar trebui să fie să rămâi în viață. Restul pot fi elucidate pe parcurs.”
”Tânjesc după putere mai mult decât după bani sau după sânge ori după plăceri trupești. Și nu există putere mai mare decât aceea de a alege. Aș minți pentru asta. Aș fura, înșela, mutila și ucide. Dacă aș putea, mi-aș vinde din nou sufletul pentru asta, vrăjitoareo…”
”La fel ca la un joc de cărți, viața îți oferă adesea o mână pe care nu ai ales-o.”
”Dragostea este cea mai puternică formă de magie dintre toate. Mai presus de orice, amintește-ți asta! Te va călăuzi întotdeauna în direcția pe care trebuie să o urmezi.”