”Până la Adânci Bătrâneți” de Soman Chainani (recenzie)

• Titlu original: ”The School for Good and Evil III: The Last Ever After”
• Autor: Soman Chainani
• Ilustrator: Iacopo Bruno
• Serie: ”Școala pentru Bine și Rău”
• Volum: III
• Editura: Arthur
• Colecția: Orange Fantasy 
• An apariție: 2021
• Număr pagini: 720
• Traducător: Mihaela Sofonea

A treia carte din seria „Școala pentru Bine și Rău” aduce un plus de aventură, de râs, de iubire și mai multe întorsături de situație decât oricând înainte.

Tot ce e vechi este iarăși nou, iar Sophie și Agatha se luptă cu trecutul, dar și cu prezentul ca să găsească sfârșitul perfect pentru basmul lor.

După ce fuseseră cele mai bune prietene, Sophie și Agatha s-au gândit că sfârșitul le-a fost pecetluit când au apucat pe drumuri separate. Cartea poveștii lor e pe punctul de a fi rescrisă – și de data asta nu mai e vorba doar de povestea lor. Cu fetele despărțite, Răul este în avantaj, iar forțele Binelui se află într-un pericol de moarte. Vor fi în stare Agatha și Sophie să conlucreze spre a le salva? Vor reuși să găsească o cale de a fi prietene din nou? Poate că noul lor sfârșit va fi Ultima Fericire până la Adânci Bătrâneți.

Am mai dus o serie la capăt, de data aceasta e vorba despre “Școala pentru bine și rău”, iar astăzi vă las câteva impresii despre ultimul volum al trilogiei, despre celelalte două volume găsiți impresii aici și aici. Mi se pare că este o serie foarte neapreciată, deși merită mult mai multă atenție, cum am mai spus, duce basmul la un alt nivel și reușește să împletească poveștile personajelor din titlurile clasice foarte armonios, chiar le oferă o alta perspectivă uneori, determinând cititorul să se gândească dacă chiar s-au întâmplat așa evenimentele sau sunt ascunse unele acțiuni.

“Până la adânci bătrâneți” a avut un început mai greoi și chiar mă gândeam că dacă așa va fi tot volumul, o pățesc grav. Era încărcat de descrieri și detalii, “plăcerea” mea cea mai mare, iar acțiunea era aproape inexistentă și doream să se dezmortească și să înceapă nebunia, mai ales că aveam parte și de drame, iar o “plăcere” de-a mea. Ei bine, cu cât mă apropiam mai mult de a doua parte, se schimbau lucrurile și volumul începea să fie mai pe placul meu, iar de aici, o dată ajunsă la a doua parte, mi-a fost tot mai greu să las cartea din mână. Au început să apară personaje noi, dar totuși vechi, cele principale se vedeau prinse între ciocan și nicovală, nu mai știau ce alegeri să facă pentru a mulțumi pe toată lumea, dar mai ales începeau să se îndoiască tot mai mult dacă sunt într-adevăr Bune sau Rele.

Recunosc, pe alocuri m-am enervat atât pe Agatha, cât și pe Sophie, oricum pe cea din urmă nu o aveam la suflet de la bun început, Tedros mă mai călca și el pe bătături, așa-mi venea să-i dau cap în cap pe toți trei, să mă eliberez de câteva presiuni, însă au apărut în peisaj Hester, Dot și Anadil, iar situația a fost salvată. Un drag așa de mare le port acelor personaje secundare, mereu când apar în cadru se lasă cu râsete și stare de bine, deci au venit la momentul potrivit. Am fost surprinsă de turnurile luate de volum și am avut parte de câteva “sănătoase”, dacă le pot numi astfel, încât am avut unele clipe când mă îndoiam de toate ipotezele mele și mă gândeam să mă las purtată de poveste și atât, să nu mai presupun nimic și doar să permit acestui altfel de basm să se desfășoare în fața mea după bunul său plac. Am fost cucerită de serie încă de la primul volum, iar acum că l-am finalizat pe cel de-al treilea, sunt tot mai convinsă că este o serie ce merită atenție.

A avut de toate, de la drame adolescentine la momente emoționante, răsturnări de situație și suspans, secrete și îmbârligături menite să bage personajele, dar și cititorii în ceață, dialoguri amuzante și sarcastice, personaje simpatice și de care cu usurință se prinde drag, ca să nu mai spun că basmele clasice cunoscute de noi primesc o altfel de perspectivă, una interesantă chiar, pentru că orice poveste are și o parte bună, dar și una rea… Așa că, eu vă încurajez să urmați cursurile la Școala pentru Bine și Rău, să vă alăturați Agathei și Sophiei, să faceți cunoștință cu Tedros și Hort, dar și cu minunatele Hester, Dot și Anadil, pentru că alături de ele veți avea parte de momente de tot râsul…Seria completă o găsiți aici pe site-ul celor de la Cartepedia, cărora eu țin sp le mulțumesc pentru oportunitatea de a descoperi această serie captivantă.

”Dar dacă există un alt fel de dragoste? O dragoste mai întunecată, care transformă durerea în putere. O dragoste care nu poate fi înțeleasă decât de cei doi care o împărtășesc.”

”Nimeni nu se poate ascunde de destinul său fără a plăti un preț.”

”Nu îți poți planifica povestea mai mult decât poți planifica de cine te îndrăgostești. Acesta este farmecul unei povești. Și chiar dacă ai putea, ce farmec mai are s-o trăiești, dacă știi ce se va întâmpla?”

”Când lupți pentru dragoste, uneori crezi că ești tu împotriva lumii. Te cuprinde frica. Vezi ce nu există.”

”Povestea o apucă pe o cale greșită când oameni cred că propria lor fericire este mai mare decât a oricui altcuiva.”

”Tinerețea aduce cu ea un optimism nesăbuit și dorința de a risca viețile altor tineri. Nici una, nici alta nu sunt utile în război, spuse Lady Lesso. Un război în care jumătate din propriile tale forte s-ar putea să nu fie de partea ta.”

”Asta e problema cu Binele, nu-i așa? Îți spune să nu renunți la speranță și credință, când acestea nu sunt decât fantome. Răul îți spune să crezi în adevăr – adevărul te privește țintă în față, oricât de teamă ți-ar fi de el.”

”Asta este cu adevărat dragostea Răului. Să știi că Binele are dreptul să prospere și să lupte pentru fericire, la fel de mult ca noi. Căci, în cele din urmă, Binele și Răul sunt două fețe ale aceleiași povești: fiecare Bine vine din Rău și fiecare Rău din Bine.”

”(…) Răul nu poate iubi în felul Binelui, oricât de mult am încerca. Căci sufletele noastre nu au fost niciodată create cu dragoste. Noi suntem cei abandonați, cei neglijați, cei înfrânți. Noi suntem cei urâți, cei prigoniți, monștrii. Disperarea este ceea ce ne hrănește; durerea este puterea noastră. Dragostea care cucerește Fericiri pâmă la Adânci Bătrâneți nu ar putea fi nicicând îndeajuns pentru noi.”

”Binele găsește Fericirea până la Adânci Bătrâneți cu un sărut. Răul găsește Fericirea până la Adânci Bătrâneți cu o crimă.”