”The Love Hypothesis” de Ali Hazelwood (recenzie)

  • Titlul original: ”The Love Hypothesis”
  • Autor: Ali Hazelwood 
  • Editura: Penguin Publishing Group
  • An apariție: 2021
  • Număr pagini: 384

As a third-year Ph.D. candidate, Olive Smith doesn’t believe in lasting romantic relationships–but her best friend does, and that’s what got her into this situation. Convincing Anh that Olive is dating and well on her way to a happily ever after was always going to take more than hand-wavy Jedi mind tricks: Scientists require proof. So, like any self-respecting biologist, Olive panics and kisses the first man she sees.

That man is none other than Adam Carlsen, a young hotshot professor–and well-known ass. Which is why Olive is positively floored when Stanford’s reigning lab tyrant agrees to keep her charade a secret and be her fake boyfriend. But when a big science conference goes haywire, putting Olive’s career on the Bunsen burner, Adam surprises her again with his unyielding support and even more unyielding…six-pack abs.

Suddenly their little experiment feels dangerously close to combustion. And Olive discovers that the only thing more complicated than a hypothesis on love is putting her own heart under the microscope.

“The love hypothesis” a făcut vâlvă multă pe bookstagram și din câte am auzit, la fel a făcut și pe booktok. Nu contest, am fost extrem de curioasă de această carte, mai ales că am auzit multe păreri pozitive despre ea și mult prea puține negative, deci sigur trebuia să fie ceva ce merita citit. Multe conturi pe care le urmăresc pe bookstagram o recomandau, printre care Antonia de la @read.it.out, vestita Cătă de la @catethereader, Aida de la @unicornulciteste, sunt primele care-mi vin în minte pe moment, așa că trebuia să aflu și eu care era treaba cu cartea, doar nu?

Zis și făcut, am luat-o pe kindle că îmi era la îndemâna s-o citesc în engleză, apoi am văzut că s-a tradus și la noi, dar am optat pentru engleză, de teamă ca prin traducere să nu se fi pierdut din calitatea poveștii, cum s-a mai întâmplat la alte titluri parcurse de mine 🙈. Dar să revin… O avem în prim plan pe Olive, o studentă în anul trei la doctorat, care nu crede în romantismul de lungă durată, și pe Adam, un tânăr profesor, de care se aude doar de “bine” în cadrul Universității Stanford. Buzele celor doi se întâlnesc atunci când Olive intra în panică și-l “asaltează” pe Adam, doar pentru că prietena sa cea mai buna, Anh, era prin zona și dorea să-i demonstreze că și ea se întâlnește cu cineva. Când te joci cu focul, riști să te arzi, iar Olive nu se aștepta ca Adam să-i facă jocul, astfel alegându-se cu statutul de iubit “fals”, dar cum se termină acest joc, ei bine…cu arsuri 🙈🤣

A fost unul dintre cele mai bune titluri citite de mine luna aceasta, pe lângă “Sanatoriul”, dar și un rom-com savuros, cum n-am mai avut parte de la “Dragoste în contratimp” sau “Te urăsc, te iubesc”. Am râs din tot sufletul parcurgând cartea, m-am îndrăgostit instant de personaje și iremediabil, se pare, pentru că i-am urmărit cu sufletul la gură, parcă aș fi fost în vreo misiune secretă. Mă distrau teribil ipostazele în care erau surprinși, dar mă și topeam de dulcegăria lor, sincer, iar relația dintre ei chiar era sănătoasă, în ciuda presupusei falsități. M-am lăsat vrăjită de Adam și se pare că nu doar eu am fost vrăjită, acea duritate și aroganță ascundeau mult mai multe, iar să descopăr tot ce se afla dedesupt, a fost un deliciu. În ce o privește pe Olive, mă amuzau gândurile ei maxim, dar i le și înțelegeam, pe alocuri, adică să fim serioși, cine nu a făcut câte o mică pasiune pentru un prof tânăr? 🙈 Au fost drăguți împreună, dar și separat, povestea lor a dar dependență și am citit-o în câteva ore, mi-a intrat sub piele și am înțeles de ce este atât de mult hype în jurul ei, chiar îl merită, iar eu abia aștept să citesc un nou roman semnat de autoare 🥰. Îmi și pare rău că s-a terminat cartea atât de repede, n-am simțit când au trecut paginile, m-a fiert la foc mic și am avut momente când simțeam că turbez de la atâta slow burn, dar a fost ce trebuiec iar când s-a întâmplat ce mi-am dorit eu și nu mă refer la ce vă gândiți voi, am țipat de bucurie, pentru că așteptam să se întâmple și mă omora tensiunea.

“The love hypothesis” a fost exact așa cum trebuie, cu slow burn care să-ți ridice tensiunile, cu dialoguri și ipostaze la care să te strici de râs, chiar și momente înduioșătoare care să te topească încet, încet, a fost grijulie și simpatică și faină rău… Și m-am îndrăgostit! Atât… Dacă până acum nu ați citit-o pentru că vă temeți de tot hype-ul din jurul ei, vă spun că merită, chiar este super drăguță povestea și vă v-a prinde de la primele pagini, plus că se citește extrem de ușor și personajele sunt iubibile ☺️.

Este disponibilă și-n limba română, la editura Litera sub titlul ”Ipoteza iubirii”.

Advertisement

One thought on “”The Love Hypothesis” de Ali Hazelwood (recenzie)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s