“Banda celor șase ciori” şi “Războiul Ciorilor” de Leigh Bardugo (recenzie)

• Titlul original: “Six of Crows” & “Crooked Kingdom”
• Autor: Leigh Bardugo
• Duologie: “Six of Crows”
• Număr volume: 2
• Editura: Trei
• Colecții/Serii: Fiction Connection Young
• An apariţie: 2016, 2017
• Număr pagini: 592, 688
• Traducător: Laurenţiu Dulman

Șase proscriși periculoși.

O misiune imposibilă.

Ketterdam: un centru înfloritor al comerţului internaţional, unde poţi găsi orice dacă eşti dispus să plăteşti preţul – şi nimeni nu o ştie mai bine decât Kaz Brekker, un hoţ de geniu. Lui Kaz i se propune să dea o lovitură extrem de periculoasă, care l-ar putea face putred de bogat. Dar nu poate să acţioneze de unul singur…

Așa că iată care este banda lui: Un condamnat însetat de răzbunare. Un trăgător împătimit de jocurile de noroc. Un fugar cu un trecut privilegiat. O spioană poreclită Fantoma. O Sfâşie-Inimi care îşi foloseşte puterea ca să supravieţuiască într-un cartier rău famat. Un hoţ cu darul evadărilor imposibile. Kaz şi echipa lui sunt singurii care pot împiedica distrugerea întregii lumi – dacă nu se ucid mai întâi între ei.

Să vă spun de câte ori am văzut duologia „Banda celor şase ciori” recomandată pe bookstagram? Iar şi iar şi iar? Ei bine, vă spun…de nenumărate ori că am pierdut şi socoteala, sincer, iar de când s-a anunţat serialul pentru trilogia „Shadow and Bone”, doar peste cărţile lui Leigh Bardugo am dat, fie trilogia, fie duologia, Bardugo era prezentă. Nu am putut să mai rezist tentaţiei de a citi şi duologia, trilogia ei am citit-o în decembrie alături de Delia şi Anto, am pus-o de un buddy read atunci, la fel am făcut şi cu Ciorile, însă am avut-o doar pe Delia alături, care a cam tras chiulul şi ar cam trebui şă o trag de urechi, dar mă mai gândesc…Sunt şi eu om, deci tentaţiile rămân tentaţii şi cu greu le rezist, de această dată nu am putut rezista şi am devorat cele două volume în patru zile…şi ce mai patru zile, că m-a zdruncinat cumplit şi mi-a frânt inima într-un hal fără de hal…Bardugo, sper că îţi iei revanşa, că de nu, ne desprietenim fără discuţie…Am observat pe prietenul meu, Goodreads, că este anunţat şi un viitor volum trei, deci am unele speranţe în ce priveşte unele personaje, iar acum îl aştept ca pe pâinea caldă…

Revenind la duologie, a fost o reală încântare să descopăr povestea celor şase personaje principale, personaje ce mi-au ajuns la suflet extrem de repede şi de care m-am ataşat instant. Când mă gândesc câte am pătimit citind duologia, mă întristez foarte tare şi nu vreau, pentru că mi-a plăcut enorm, dar mi-a şi dat daună totală…Kaz, Inej, Jesper, Wylan, Nina şi Mathias sunt nişte luptători, deşi sunt doar nişte adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 21 de ani, în ciuda tinereţii lor, au avut parte de multe nedreptăţi, au suferit încă de pe vremea când erau doar nişte copiii nevinovaţi, viaţa lor a fost încărcată de dificultăţi şi m-a durut sufletul pentru fiecare în parte, îmi doream să am un burete magic, să le şterg toate durerile, oferindu-le puţină alinare. Pentru a putea supravieţui, au luat multe decizii, nu tocmai cele mai inspirate, se pare, dar s-a făcut cum s-a făcut şi au avut câştig de cauză, deşi erau mereu pe muchie de cuţit şi cu riscuri la tot pasul.

Am parcurs volumele pe repede – înainte şi nici nu realizam când treceau paginile, nu sunt volume subţiri, din contră, sunt stufoase şi le simţi când citeşti, dar tot nu a fost suficient pentru mine, având în vedere cum s-a jucat cu sufletul meu. Am devorat duologia, la propriu, nu doar o dată am avut palmele transpirate şi îi urmăream pe cei şaşe cu ochii cât cepele şi răsuflam uşurată când realizam că le-au ieşit smecheriile şi sunt în regulă. Nu vă mai spun că am umplut-o de bileţele lipicioase, am salvat citate multe, multe, dar şi diferite pasaje ce mi-au dat o stare de bine, m-au distrat copios replicile spumoase şi ironice, pe alocuri, dar mai ales, am marcat micile dovezi de iubire, ce mi-au topit inima…îmi vine să strâng volumele în braţe, să-mi alin dorul de ele şi să mă reîntâlnesc cu personajele. Fiecare în parte a avut o poveste cu un trecut cutremurător, o copilărie zdruncinată, distrusă de alţii, fiind obligaţi să recurgă la diverse acţiuni pentru a trece cu bine peste fiecare piedică. Au fost manipulaţi, minţiţi, vânduţi, batjocoriţi, călcaţi în picioare şi nu numai, însă în ciuda acestora, au supravieţuit tuturor răutăţilor la care au fost supuşi, au devenit mai puternici, învăţând ceva chiar şi de la persoanele ce le-au marcat vieţile. Au fost elevi şi au devenit maeştrii…

Îmi doresc atât de multe să vă spun, să aduc laudele cuvenite acestei duologii, însă mi-am propus să mă limitez strict la sentimentele mele în ce o priveşte şi să vă vorbesc, în mare, despre ambele volume, să nu le iau separat, de teama să nu vă dezvălui prea multe, dar şi aşa îmi e teamă, chiar dacă încerc să mă limitez. Ce e drept, chiar merită duologia asta, curând trilogie, dacă mă iau după fratele Goodreads…Are personaje puternice, deşi sunt consideraţi a fi nişte copiii, cu un bagaj emoţional încărcat, un trecut tumultos şi plin de greutăţi, determinate şi nechibzuite, ce nu se retrag din faţa riscurilor, dar totodată sunt şi sufletiste, generoase, loiale, inteligente, amuzante şi…iubilile de la prima până la ultima pagină…Acţiunea este aşa cum trebuie, dozată potrivit, nu m-am plictisit nici măcar o clipă, deşi a avut şi paragrafe din categoria care mie nu-mi este dragă deloc, dar pe acestea chiar le-am savurat şi mă bucuram când dădeam peste ele, am fost mereu în alertă, dialogoul a fost brici, a avut umor şi sarcasm, exact pe gustul meu, povestea m-a distrat de multe ori, dar a şi dat cu mine de pământ şi am plâns din toată inima, cu o patimă de până şi iubitul s-a panicat, nu ştia ce am păţit…Pe cât de mult am ajuns să îndrăgesc această duologie, pe atât de mult am suferit…şi puţine sunt cărţile la care am plâns din suflet, la care chiar le-am simţit durerile ca şi cum ar fi fost ale mele…Am iubit tot la această duologie, absolut tot, chiar dacă am avut parte de unele evenimente ce m-au doborât, însă tind să cred că se va schimba ceva în viitorul apropiat…până atunci, eu mă opresc aici cu recenzia, sper că am reuşit să vă corup în a-i acorda o şansă, de nu, poate vă conving o parte din citatele ce m-am gândit să le împărtăşesc cu voi…

„Eu sunt negustor de informaţii, Geels, adică mă ocup de lucrurile pe care le fac oamenii când cred că nu-i vede nimeni. Ruşinea e mai valoroasă decât orice monedă.”

„Vezi tu, fiecare om e un seif, un cufăr cu secrete şi dorinţe. Unii aleg calea brutală, dar eu prefer abordarea mai blândă – presiunea potrivită aplicată la momentul potrivit, în locul potrivit. E o operaţiune delicată.”

„Un joc de cărţi e ca un duel. Micile înţepături şi tăieturi pregătesc terenul pentru lovitura mortală.”

„Ne întâlnim cu frica. Îl salutăm pe musafirul neaşteptat şi ascultăm ce are să ne spună. Când vine frica, ceva urmează să se întâmple.”

„O încuietoare e ca o femeie (…). Trebuie s-o seduci ca să-ţi destăinuiască secretele ei.”

„Ciorile ţin minte feţele oamenilor. Îşi amintesc cine le-a dat de mâncare, cine a fost bun cu ele. Şi îşi amintesc şi cine le-a făcut rău. (…) Nu uită. Îşi spun una alteia de cine să se apropie şi de cine să se ferească.”

„Lumea era făcută din miracole, din cutremure neaşteptate, din furtuni care veneau de nicăieri şi puteau să schimbe un continent întreg.”