- Titlul original: “Tales of the Peculiar”
- Autor: Ransom Riggs
- Ilustrații de Andrew Davidson
- Editura: Youngart
- An apariţie: 2017
- Număr pagini: 192
- Traducere din limba engleză de Gabriella Eftimie
Canibali bine-crescuți care se înfruptă din membre regenerabile, porumbei piromani, maeștri în arta sabotajului, o lăcustă mare cât un buldog, o fată care încearcă să se împrietenească cu fantome și o alta care îmblânzește coșmarurile, acestea sunt doar câteva dintre personajele pe care le veți întâlni în minunata antologie de față.
Într-o ediție îngrijită și adnotată de protejatul domnișoarei Peregrine, invizibilul Millard Nullings, Poveștile Deosebiților adună cele mai îndrăgite texte din literatura acestora. Transmise din generație în generație, povestirile de față sunt în parte lecție de istorie – veți afla, de pildă, peripețiile primei ymbryne -, în parte mostre ale bogatului folclor al acestei lumi fantastice.
O lectură obligatorie nu doar pentru fanii universului lui Miss Peregrine, cât și pentru orice iubitor de povești nemaipomenite.

La început de lună am primit un colet din partea editurii Youngart, așa drept cadou de mărțișor, și am fost surprinsă să găsesc seria Miss Peregrine, serie ce o aveam pe wishlist de foarte multă vreme şi pe care mi-o doream tot de atâta timp. M-am bucurat enorm și deja îmi faceam strategii cum să o strecor, să o citesc cât mai repede, deși TBR-ul meu amenință să mă sufoce, cu fiecare zi care trece. După câteva cercetări făcute în privinţa seriei, am ales să citesc prima dată “Poveștile deosebiților” (o găsiţi şi voi pe site-ul editurii aici), fiind cartea dinaintea seriei, aparent, aşa m-a informat Goodreads, iar eu am încredere în el, până acum nu m-a indus în eroare.
Volumul cuprinde 10 poveștiri scurte ale deosebiților, fiecare poveste în parte transmiţând un mesaj diferit, pe lângă faptul că te învaţă cum să te accepţi cu diferenţele pe care le ai, să te simţi deosebit pentru că eşti, nu trebuie să ţi-o confirme absolut nimeni. Sunt poveşti încărcate de sensibilitate şi înţelepciune, dar şi de sacrificiu, pierdere, acceptare, în special iubire, fie cea de sine, fie cea a celor din jur… Am reușit să o parcurg în aceeași zi pe toată. Nu este foarte groasă, are sub 200 de pagini, se citeste foarte ușor (nu spun asta doar pentru că eu sunt un cititor rapid), iar poveștile deosebiților sunt cu adevărat…deosebite. N-am simțit că parcurg o carte, ci că fac parte din ea, am fost purtată pe tărâmuri de basm, am întâlnit personaje dintre cele mai deosebite şi am empatizat cu povestea fiecăruia. Ilustrațiile cuprinse în volum sunt de-a dreptul superbe, m-am minunat și le-am admirat atât în timpul lecturii, revenind la ele constant, iar după ce am finalizat volumul, încă o mai răsfoiam și admiram ilustratiile, îmi era greu să mă desprind de ea. Nici detaliile nu sunt de lepădat, ce e drept, alături de ilustraţii crează o carte magică și parcurgând cartea m-am simțit și eu deosebită, sincer, mai ales că am avut oportunitatea de a descoperi povești dintre cele mai fantastice și neobișnuite.
Povestirile mele favoritele din acest volum au fost “Prințesa cu limba despicată”, “Prima ymbrynă”, “Femeia care se împrietenea cu fantome”, “Fata care îmblânzea coșmaruri”, dar și “Băiatul care putea să stăvilească marea”, acestea au fost povestirile care pe mine m-au atins cel mai mult și au mișcat ceva în interiorul meu, însă și din celelalte am tras anumite învățăminte… Acum că am citit “Poveştile deosebiţilor” şi m-am îndrăgostit de scriitură, dar şi de deosebiţii întâlniţi, sunt extrem de nerăbdătoare să întâlnesc şi mai mulţi, să le cunosc poveştile, aşa că pregăteşte-te, Miss Peregrine, în curând mă alătur şi eu copiilor deosebiţi…