“Furia Roșie” de Pierce Brown (recenzie)

• Titlul original: “Red Rising”
• Autor: Pierce Brown
• Serie: “Red Rising Saga”
• Volum: 1
• Editura: Paladin
• Colecţie: Paladin SCI-FI Masters
• An apariţie: 2020
• Număr pagini: 506
• Traducere din engleză de Iulia Pomagă

În viitor, populaţia lumii e împărţită în clase având funcţii strict și clar definite, iar fiecărei clase îi corespunde câte o culoare. Darrow e un Roşu şi un Sondor al Iadului care lucrează în adâncul minelor de pe Marte pentru a face suprafaţa planetei locuibilă. La fel ca toţi cei din neamul lui, trudeşte din greu pentru a oferi un viitor mai bun generaţiilor următoare. Darrow va descoperi însă destul de repede că umanitatea ajunsese demult să populeze planeta Marte, iar cei ca el sunt ţinuţi drept sclavi de o clasă conducătoare decadentă, cea Aurie. Singurul mod în care se poate face dreptate în această societate abuzivă este ca Darrow să se infiltreze în mijlocul Auriilor, devenind unul dintre ei.

Am tânjit atât de mult la această serie şi m-am bucurat enorm când am primit-o de la Editura Paladin, însă ulterior am realizat că nu aveam volumul întâi al trilogiei şi a fost nevoie să o mai amân o perioadă. Nu vă spun că-mi tot făcea cu ochiul din teancul meu de necitite, dar şi când am primit volumul, nu am mai pierdut vremea şi m-am apucat de el. Greu mi-am adunat gândurile să vă pot vorbi despre el, a fost o lectură complexă şi acum înţeleg de ce a primit atâtea laude, nu ştiu dacă am să reuşesc să vă transmit tot ce vreau privind „Furia Roşie”, dar am să încerc pe cât îmi este posibil.

Darrow lucrează de la vârsta de 13 ani în mină, în prezent are 16 ani şi este deja căsătorit, de şase luni chiar, cu Eo, pe care o cunoaşte încă de când erau copiii. Fac parte din acelaşi clan de mineri Roşii – un clan al cântecului, al dansului şi al pământului. Darrow provine dintr-o familie modestă, are un frate mai mare cu trei ani, Kieran, dar şi o soră, Leanna, tatăl lor fiind răpit de lângă ei la vremea când Darrow avea doar şase ani, a fost luat de câtre Aurii, judecat şi spânjurat pentru câ-şi dorea ca raţiile de mâncare să fie mai mari, ajungţnd astfel la un protest paşnic, însă acest protest i-a adus moartea. Familia sa a fost distrusă de acest eveniment şi au încercat pe cât posibil să evite conflictele şi să-şi vadă de treabă, însă când Darrow realizează nedreptatea ce i se face clanului din care face parte, o furie greu de stăvilit îl cuprinde. Cei din clanul lui sunt constrânşi să muncească pentru alţii, să pregătească Marte pentru cei ce urmează a veni, însă când Darrow descoperă că tot ceea ce a ştiut nu a fost real şi a trăit în minciună, iar Societatea în care trăieşte este condusă de cei de sus, măcelărindu-i pe cei de jos, Darrow face o alegere…Care este aceasta, nu îţi voi dezvălui, însă te îndemn să fii alături de „Furia Roşie”…

Între coperţi am dat peste o poveste crudă şi, în acelaşi timp, fascinată, deşi din primele pagini nu prea pricepusem eu mare lucru şi încercam să fac unele legături între personaje, dar pe parcurs ideile au prins contur şi am rămas uluită. Mi-a amintit puţin de povestea din „Jocurile Foamei”, însă aici jocul a fost unul şi mai crunt, părinţii îşi aruncă fiii într-o competiţie mortală, îngăduie să fie măceliţi şi nu mişcă un deget pentru aceştia atunci când dau de greu, întrucât nu le permit regulile…un joc în care trebuie să-şi cunoşti duşmanii, dar şi mai bine prietenii. Acţiunea volumul a fost de-a dreptul brutală, personajele au dat dovadă de o  cruzime ieşită din comun, ajunsesem să cred că le lipseşte ceva la mansardă, îmi era greu să cred că sunt capabile de asemenea acţiuni şi să fie aşa pasivi la tot ce se întâmplă, având în vedere că erau implicaţi în competiţie şi sânge din sângele lor.

Nici nu ştiu când am parcurs paginile, totul s-a mişcat pe repede – înainte după ce am prins firul poveştii şi paginile au trecut ca vântul. Am citit-o cu sufletul la gură, mai ales a doua jumătate a cărţii, când acţiunea deja explodase şi eu nu mai aveam stare, palmele îmi erau transpirate şi eram străbătută de toţi fiorii, dar şi de furie…vaaai, ce aş fi exterminat unele personaje, exact ca pe gândaci şi aşa un deja-vu avusesem cu acele personaje, mi-au trezit amintiri neplăcute din alte cărţi citite şi nu aveam ochi să le privesc atunci câţnd apăreau în peisaj, îmi venea să dau cu cartea de toate cele, deşi nu avea nicio vină săraca. Aşa ştiu că o carte este ce trebuie pentru mine, când mă poartă pe toate culmile şi-mi trezeşte până şi cele mai urâte sentimente la viaţă, când reuşeşte să mă captiveze până mă deconectez de tot ce mă înconjoară. N-am dus lipsă nici de întorsături de situaţie, că nu eram eu destul de năucită, au mai venit şi ele să mă doboare de tot, dar şi ce mult mi-au plăcut…am savurat povestea pe cât mi-a fost posibil.

„Furia Roşie” este un prim volum în forţă, încărcat de dinamism şi personaje interesante, dar are şi o poveste pe măsură, unde sacrificiul nu lipseşte, lupta pentru supravieţuire este una aprigă, brutalitatea este la ea acasă, unde nu toate cricatricile se vindecă şi nici păcatele nu sunt iertate…iar eu, de acum, îmi fac curaj să mă apuc de volumul următor, pentru că nu mă simt pregătită psihic să-l încep, mă tem de ceea ce voi descoperi, mai ales după cum m-a lăsat finalul primului volum. Îşi merită toate laudele această serie şi mă bucur că mi-am făcut curaj s-o încep, trebuie doar s-o continui, ştiu că va merita cu vârf şi îndesat, deşi îmi va termina degetele la cât de groase sunt volumele… Dacă v-am convins, chiar şi puţin, sper să fi reuşit să vă transmit tot ce mi-am dorit (însă este vraişte în mintea mea în ce priveşte volumul şi-mi este greu să-mi găsesc cuvintele pentru a vorbi despre el), volumul îl găsiţi pe site-ul celor de la Paladin aici.

„Răbdarea este cea mai însemnată parte a curajului. Iar supunerea este cea mai însemnată calitate a umanităţii.”

„Moartea nu e atât de goală precum spui tu. Goală este o viaţă fără libertate, Darrow. Goală e o viaţi înlănţuită de frică, frică de moarte sau frica de-a pierde ce ai.”

„Poporul meu cântă, dansăm şi iubim. Asta e tot ce putem. Dar mai şi săpăm. Dup-aia murim. Foarte raralegem pentru ce. Această alegere înseamnă putere. Această alegere a fost singura noastră armă. Dar nu-i de ajuns.”

„Mă doare când o ţin în braţe, dar durerea vine din trecut, nu de la ea. Ea e ceva nou, ceva plin de speranţă. Ca primăvara pentru iarna mea întunecată.”

„Nimeni nu înţelege jocul pentru că nimeni nu cunoaşte regulile. E la fel ca în viaţă. Unii consideră că onoarea are valoare universală. Unii cred că legile ţin lucrurile împreună. Dar până la urmă, cei care se ridică cu ajutorul otrăvii, n-o să moară din pricina ei?”

„Dragostea şi războiul sunt două câmpuri de luptă diferite.”