”Majoretele” de Kara Thomas (recenzie)

• Titlul original: ”The Cheerleaders”
• Editura: Leda Edge
• An apariție: 2019
• Număr pagini: 368
• Traducere de DANIEL‑SILVIU BIVOL

Nu mai sunt majorete în orașul Sunnybook. Două dintre fete au murit într-un accident auto. Alte două au fost ucise de vecinul pervers, împușcat mortal de un polițist din cale afară de zelos. A cincea adolescentă și-a luat zilele. După câțiva ani, conducerea liceului unde învățau fetele hotărăște să le aducă un omagiu. Pentru Monica, sora mai mică a majoretei care s-a sinucis, nu e deloc ușor. Ea nu vrea să își amintească, vrea doar să uite. Din păcate, nu are cum. Câteva scrisori anonime descoperite din întâmplare în biroul tatălui vitreg și un telefon mobil ascuns într-un sertar o fac să creadă că între cele cinci fete moarte există o legătură tainică. Nu mai sunt majorete în orașul Sunnybrook, dar asta nu înseamnă că locuitorii sunt în siguranță.

Am primit cartea în dar de la Andre în urma unui concurs organizat de Halloween, a ajuns în biblioteca mea în ianuarie și am citit-o abia acum, pentru că…nu știu, acum a fost momentul ei, cred. Eram curioasă în privința cărții, auzisem că ar fi un thriller bun, plus că mă atrăgea coperta și titlul, așa că nu-mi rămânea decât să o descopăr 😊. Monica Rayburn este sora uneia dintre majoretele ce au murit în urmă cu cinci ani în orașul Sunnybrook, iar comemorarea ce urmează a avea loc pentru cele decedate, îi răscolește prin sentimente și o dă peste cap. Nu vrea să-și mai amintească, ci doar să uite, însă scrisorile găsite în biroul tatălui său vitreg și telefonul lui Jen, sunt de altă părere, iar din acel moment, Monica se activează, devenind un mic detectiv.

Povestea urmărește două planuri narative, prezentul ce ne-o înfățișează pe Monica și este redat la persoana întâi din perspectiva acesteia și trecutul, cel din urmă cu cinci ani, redat la persoana a treia, urmărind-o pe Jen, sora Monicăi. Am reușit să parcurg destul de repede cartea, în câteva ore, și tot ce am simțit în privința ei a fost contradictoriu, mi-a plăcut și nu mi-a plăcut, sincer, mă așteptam la cu totul altceva, nu știu de ce, dar per total a fost o lectura ok-ish. Am avut unele suspiciuni și acțiunea a fost previzibilă, cel puțin pentru mine, începusem să leg toate informațiile și să-I dau de capăt destul de ușor, mai ales că au fost persoane a căror prezentă era suspicioasă. Având în vedere că este un young adult thriller, dar și că a fost nominalizat la Goodreads Choice Award în 2018, chiar a fost semifinalist, nu mi-am dat seama care a fost elemental ce l-a propulsat pe acea poziție, mie cartea nu mi-a transmis mare lucru, din păcate, poate și unul din motive să fie oare faptul că sunt obișnuită cu thrillere mai ”mature”? I don’t know 😐… M-a încântat determinarea Monicăi de a descoperi ce s-a întâmplat, în realitate, cu majoretele, de ce au avut parte de acele destine, dar și de ce a decis sora sa să se sinucidă, însă îmi părea și dubios, în același timp, cum a observat ea anumite detalii ce au scăpat din a fi analizate de anchetatori la vremea respective și cât de repede făcea legăturile, parcă ceva nu-mi pușca.

Dacă sunteți în căutare de un thriller mai ușurel, ca un fel de relaxare, ”Majoretele” s-ar putea să fie potrivită, însă dacă thriller-ul dorit este unul mai alert și intens, nu prea l-aș recomanda, adică eu, personal, m-am așteptat la cu totul altceva și mi-au lipsit fiorii. Este ciudat să spun că-l recomand și nu-l recomand, depinde de gusturile fiecărui citator în parte, iar pentru mine, din păcate, ”Majoretele” nu a fost ce trebuie.