”S-a sfârșit înainte să înceapă” de Ioana Dumitrăchescu (recenzie)

An apariție: 2019

Editura: Mysterio

Număr pagini: 250

”Antonio Fognini, un chirurg cardiovascular de succes din Milano își scrie memoriile mânat de povestea cutremurătoare a vieții lui. Pe când era mai tânăr se îndrăgostise nebunește de Paola, contrar lumii, moralității și rolului tinerei, acela de pacientă. Acum a revenit în viața lui fiind internată de urgență și așteptând o nouă inimă. Lângă ea, noapte și zi, realizează că iubirea nu l-a părăsit niciodată. Pas cu pas, cei doi își reamintesc ce sufletele lor știau deja. Se iubesc. Dar zilele Paolei sunt numărate. Va reuși Antonio să își salveze marea iubire?

Descoperă romanul tulburător al unei vieți incredibile, povestite cu multă sensibilitate de chirurgul cardiovascular.”

Cartea am primit-o în dar din partea autoarei Ioana Dumitrăchescu, iar pe această cale țin să-i mulțumesc tare mult. Am văzut cartea în grupul ei și mi-a atras atenția din prima, atât titlul, cât și coperta, ca apoi să citesc diverse fragmente din carte, deci clar trebuia să o parcurg și eu cap – coadă, să aflu povestea completă a lui Antonio Fognini, chirurgul cardiovascular de succes din Milano.

Povestea sa a fost extrem de tulburătoare și mi-a demonstrat că și doctorii, indiferent de specializarea lor, sunt oameni, nu Dumnezeu, cum tindem toți să îi credem. Avem pretenția să facă minuni, să ne vindece de toate bolile posibile și să ne trateze doar pocnind din degete, însă nu e chiar așa. Da, multe lucruri țin de medici, dar și de noi, dar mai ales de Cel de Sus, iar când e să fie gata, păi e gata, nu are rost să te amăgești. Din destăinuirile sale mi-am dat seama că viața sa nu e deloc așa cum lasă impresia, era împlinit pe o parte și nefericit pe cealaltă…și totul și-a făcut-o cu mâna lui. Pe plan profesional era cel mai bun, căutat de foarte multă lume, însă pe plan sentimental…o epavă. Este căsătorit de câțiva ani cu iubita sa din adolescență, însă nu se simte deloc așa cum trebuie, iar când o pacientă își face apariția la cabinetul său, viața sa este complet dată peste cap. Atât de multe aș vrea să vă vorbesc, dar nu pot, este maximul ce vi-l dezvălui, va trebui să aflați voi, cartea o găsiți aici 😊.

Ce am simțit eu când am citit cartea, ei bine…am simțit de toate: emoție, iubire, frustrare, furie, amestecate în fel și chip. L-am judecat pe Antonio în unele acțiuni, am țipat la el, dar degeaba, că oricum nu mă auzea, în mintea mea i-am tras și niște palme, mă irita cu aroganța lui, aveam impresia că nu-i ajung nici cu prăjina la nas, dar l-am și înțeles când și-a pierdut mintea și a ales să se lase învăluit în fiorii iubirii, să uite de tot și toate pentru o clipă de fericire. Eu sunt de concepția că trebuie să trăiești momentul pentru că altul nu mai vine sau dacă vine, nu va mai fi la fel, clar, și asta m-a bucurat când observasem că și Antonio mai făcea. În multe alte situații aș fi procedat diferit de cum a ales el să facă, deși aș avea mai multă încredere în mine nu m-aș culca pe-o ureche și nici nu m-aș transforma într-o îngânfată, cum a făcut el, aș accepta și greșelile comise, cum spuneam, suntem oameni și nu putem dicta lucrurile, nici să le facem perfecte, nu suntem Dumnezeu să mânuim totul după bunul nostru plac. Pe cât de mult l-am judecat, pe atât de mult m-a întristat viața lui, mi-a tulburat sufletul și nu cred că aș fi fost capabilă să îndur toate câte a îndurat el, să pot merge mai departe după atâtea palme primate. Clar, te doboară și trebuie să-ți găsești tăria necesară de a merge mai departe, chiar și cu inima frântă.

Eu vă recomand din tot sufletul să descoperiți și voi povestea lui Antonio, veți avea parte de iubire adolescentină, pasiune pentru o meserie (în acest caz medicina), emoție, suferință, fiorii primei iubiri (adevărate), puțină nebunie, că fără nebunie nu se prea poate, dezamăgiri, toate împletite într-un mod armonios în planul prezent și trecut, ce te vor prinde în mrejele dezvăluirilor, te vei regăsi în unele din ele, vei fi pus în fața alegerilor, dar și a pierderilor…o poveste emoționantă ce-și va găsi loc în sufletul tău.

”Unde ajung bătăile de inimă prea rapide atunci când se pierd de tot? Le mai putem elucida? Există undeva un loc în care dragostea să nu doară?”

”Când iubirea decide să-și facă loc spre închisoarea vieții, cred că ia cu ea o parte din noi, din fiecare. O purtăm în suflet până la ultima respirație, iar atunci când ne ducem în partea cealaltă rămâne doar amintirea ei…Și suferința.”

”Un copil este o viață, un copil este un suflet, o trăire, o dragoste nemărginită. Un copil este darul suprem al lui Dumnezeu, care stă și ne verifică destinele. Unul nemilos, dar bun câteodată. Unul care azi îți dă tot ce ai nevoie și mâine îți ia acel lucru cu o viteză precipitată.”

”Iubirea nu are formă, este doar energie, vibrații întregi de energie, fluturi în stomac, dar fiindcă nu este altceva decât un amalgam de emoții, ne amăgim cu ea sau o trăim, bucuroși că face parte din ființa noastră.”

”Iubirea nu doare dacă este adevărată, dar uneori poate omorî.”

”Ea este medicina mea, drogul cu care mă îmbăt în fiecare noapte și în fiecare zi, gândul care nu piere și nu se distruge. Băutura cea mai răcoritoare. Acul care mă străpunge. Soarele care mă arde. Este totul și nimic în același timp! Este aerul și apa, pământul și focul. Este femeia pentru care aș ucide cu sânge rece pe oricine.”

”Dragostea se strecoară în tine, uneori în momente când nici nu te aștepți. Ți se bagă sub piele și precum un ac, te înțeapă atunci când vrei să o scoți, să o uiți sau să rămâi indiferent.”

2 thoughts on “”S-a sfârșit înainte să înceapă” de Ioana Dumitrăchescu (recenzie)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s